Capitalul Uman - recenzie

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.75

nivel: Facultate

Referat despre Capitalul Uman - recenzie
„Capitalul uman" reprezinta investitiile in educatia si pregatirea individuala fiind acelasi lucru cu a investi in echipamente. Becker observa efectele economice ale investitiilor in domeniul educatiei asupra sanselor dobandirii unui loc de munca si asupra castigurilor si demonstreaza cum teoria sa justifica o atare investitie

A[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Capitalul Uman - recenzie

Referat despre Capitalul Uman - recenzie
„Capitalul uman" reprezinta investitiile in educatia si pregatirea individuala fiind acelasi lucru cu a investi in echipamente. Becker observa efectele economice ale investitiilor in domeniul educatiei asupra sanselor dobandirii unui loc de munca si asupra castigurilor si demonstreaza cum teoria sa justifica o atare investitie

Abordarea capitalului uman permite, de asemenea, estimarea costurilor educatiei in licee si in invatamantul superior, ca si a profiturilor inregistrate in urma acesteia. O alta parte a studiului se ocupa de relatia dintre experienta la locul de munca, varsta si castiguri.

Prezenta editie cuprinde patru capitole noi, discutand cele mai recente teorii despre capitalul uman, cresterea economica, diviziunea muncii, balanta economica in cadrul familiei si inechitarea veniturilor.
Gary S. Backer isi exprima interesul pentru economia educatiei care s-a extins peste tot in lume, o bibliografie a economiei educatiei intocmita in 1957 cuprinzand o a doua editie in 1970 cu peste 1300 de titluri. Lucrarea a fost pusa in circulatie in 1967 ,ea punand bazele unei noi abordari a comportamentului familiar. Se trateaza in mod sistematic un efect direct al capitlului uman asupra consumului, permitandu-i sa afecteze eficienta productiei pentru necesitatile casnice.

Totodata se dezvolta o analiza a investitiei posteducationale si aceasta se utilizeaza pentru a explica curbele castigurilor in functie de varsta si pentru a interpreta datele referitoare la castigurile pe ora – se pun bazele relatiei intre calificarea profesionala, randametul muncii si stocarea muncii pe perioada oscilatiilor ciclice in afaceri.
Se mai face analiza cumularii capitalului uman pe perioada ciclului de viata pentru a explica, printre altele, forma curbelor castigurilor in functie de varsta, concentrarea investitiilor si distributia pe persoana a castigurilor.

Se mai vorbeste si despre calculul curbei averii personale in functie de varsta, pentru diferite categorii de educatie, ceea ce arata relatia dintre varsta si valoarea actuala a castigurilor viitoare ducand la intelegera variatilor economiilor personale de-lungul ciclului vietii.
Analiza capitalului uman va continua sa fie un domeniu fructuos al cercetarii desi este de asteptat sa apara anumite studii importante asupra efectelor capitalului uman in cadrul sectorului de piata.
Capitalul uman reprezinta pe langa un cont de banca sau o suta de actiuni la o intreprindere mare si alt fel de capital adica scolarizarea, un curs de practica si orice alta ocupatie care aduce castig sau aprecierea unei alte persoane.

Scriitorul isi va concentra atentia asupra descrierii modului in care analiza investitilor in capitalul uman ajuta la intelegerea unei categorii largi si variate de comportamente nu numai in lumea vestica, dar si tarile aflate in curs de dezvoltare si culturi diferite.
Educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.

Schimbarile in educatia femeilor indica clar faptul ca investitiile de capital uman ua tendinta de a raspunde in mod rational la beneficii si costuri foarte mici, astefel participarea femeilor casatorite este schimbarea cea mai importanta in fortele de munca, in ultimii douazeci si cinci de ani. Ori de cate ori participarea femeilor casatorite la forta de munca a crescut brusc, schimbarile in castigurile din munca salariata au avut un efect mult mai puternic asupra comprtamentului feminin, decat ideile traditonale asupra rolului care revine femeilor.
Analiza capitalului uman presupune scolarizarea ,cresterea veniturilor si productivitatea, in principal prin conferirea cunostintelor, calificarilor si unui mod de analiza a problemelor.

Parintii au o puternica influenta asupra educatiei, stabilitatii maritale si asupra multor alte dimensiuni ale vietii copiilor lor. Familiile mai bogate pot astfel plati scolarizarea copiilor lor inclusiv veniturile pierdute atunci cand copiii isi petrec timpul mai mult la scoala decat la lucru. In America Guvernul Federal a dezvoltat un program intensiv de imprumut pentru a ajuta studentii in finantarea educatiei universitare.

Dovezi serioase ale legaturii dintre capitalul uman si tehnologie vin din sectorul agricol. Educatia este foarte pretioasa pentru ca-i ajuta pe fermieri sa se adapteze la noi hibrizi si la alte tehnologii mai noi, nefiind o surpriza faptul ca ei sunt la fel de bine educati ca orice muncitor din ecnomiile moderne.

Cartea contine: analiza teoretica ( partea I capitolul III si IV ), analiza empirica(partea a II-a capitolele V-IX ) si vaste schimbari in economie( partea III-a capitolul X-XII ).
Cartea este formata din 12 capitole si anume:
1. introducere la editia unu si doi
2. din nou despre capitalul uman
3. investitia in capitalul uman
4. investitia in capitalul uman: ratele de devenire
5. ratele de revenire din educatia universitatii
6. investitii prea mici in educatia universitare?
7. ratele de revenire in educatia liceala si tendintele in timp
8. varsta, castigurile
9. averea si capitalul uman
10. capitalul uman si cresterea si decarederea familiilor
11. diviziune muncii, costuri de coordonare si cunostinte
12. capitalul uma, fertilitatea si cresterea economica. (414 pag)

I. Analiza teoretica: ( “Cel mai de pret din tot capitolul este acela investit in fiinta umana”, Alfred Marshall, < Principle of Economics > ) are la baza dezvoltarea unei teorii asupra distributiei castigurilor si a altor valori. Castigurile sunt considerate dependente de sumele investite in capitalul uman, iar acesta din urma este presupus a fi determinat de comparatia rationala dintre beneficii si costuri.

Curba ofertei pentru un investitor individual este pozitiv inclinata deoarece segmentarea pietei de capital in forteaza sa consume fonduri mai costisitoare o data cu extinderea investitiei sale de capital ; curba cererii sale este negativa inclinata deoarece intruchiparea capitalului uman in investitori transforma timpul lor in propriu intr-o resursa majora in cadrul procesului investitional.

O abordare mai generala combina atat diferentele de oferta, cat si cele de cerere (sanse favorabile si capacitati) si implica faptul ca, cu cat curbele ofertei si al cererii sunt mai elastice , cu atat ele sunt mai integral distribuite si asimetrice si cu cat este mai mare corelatia pozitiva dintre ele, cu atat castigurile sunt mai integral distribuite si mai asimetrice.

O piata de capital mai putin segmentata tinde sa imbunatateasca alocarea , dar ea mareste asimetria si integritatea distributiei castigurilor. Selectia “obiectiva”, favorizand investitorii mai capabili , ar putea totusi sa conduca la o alocare mai eficienta deoarece ar putea compensa efectele negative , aspura investitorilor mai capabili , determinate de curbele ofertei inclinate pozitiv si asociate cu o piata de capital segmentata.

Deoarece capitalul uman de intruchipeaza in investitori, iar capitalul fizic(non-uman) nu, curbele cererii pentru investitii in primul tip de capital tind sa fie mai putin elastice decat in cazul ultimului tip de capital. Un exemplu poate fi mostenirile- apar ca fiind primite numai de o parte mica si selectionata a populatiei, pentru ca mostenirile mici sunt investite in capital uman si nu inregistrate in statistici ca se ocupa de acest element.

Modelul dezvoltat in aceasta parte este unul special-general ce include nesiguranta, discrepanta dintre stocurile de capital rele si cele necesare si ratele investitiilor , socurile intamplatoare ,etc.
Un punct important al acestei analize teroretice il constituie faptul ca se bazeaza in mod fundamental pe comportamentul destinat maximizarii, ipoteza de baza a teoriei economice generale bazandu-se pe – distributia veniturilor.

II. Analiza empirica: ( “ O investitie in cunoastere aduce cel mai bun profit”, Benjamin Franklin, < Almanahul sarmanului Richard >).
Majoritatea investitiilor in capitalul uman ca educatie oficiala, pregatirea la locul de munca sau migratia – cresc castigurile observate la varste inaintate pentru ca veniturile sunt parte a castigurilor si sunt mai reduse la tineri pentru ca costurile sunt deduse din castigurile in acea perioada. Prin aceasta analiza se explica diferentele de castiguri intre persoane si domenii, forma curbelor varsta – castiguri - relatia dintre varsta si castig – si efectul specializarii asupra calificarii profesionale.

Aceasta analiza studiaza empiric efectul unui tip de capital – educatia oficiala asupra castigului si productivitatii in diferite tari. Tehnica de baza folosita este ajustarea datelor la castigurile si veniturile persoanelor cu diferite grade de educatie, pentru alte diferente relevante intre ele.

Un exemplu este investitia in invatamant, adica absolventii de invatamant superior tind sa fie mai capabili decat cei de liceu si asta facand abstractie de efectul educatiei dobandite in inavatamantul superior. Schimbarile in cunostintele educationale sunt autonome si ca, de-alungul secolului dezvoltarea atinsa in invatamant a cauzat un declin in diferentierea castigurilor si a ratelor de revenire din educatie. Deci nivelul absolventilor de liceu si invatamant superior a scazut in primii 40 de ani ai secolului, sub impactul cresterii numarului lor. Conceptul investitiei in capitalul uman organizeaza pur si simplu si accentueaza aceste adevaruri generale.

III. Vaste schimbari in economie:
Conceptul de capital uman este relevant nu numai pentru micro investitiile din educatie, pregatirea profesionala, dar, de asemenea, si pentru intelegere schimbarilor economice de anvergura ce se manifesta in cadrul inegalitatilor ivite, ale prosperitati economica, al somajului si comertului exterior.

Sunt prezentate aici relatiile dintre parinti si copii pentru a analiza inegalitatile ce intervin in existenta unor sanse sau felul in care datele originare privitoare la parinti – veniturile, capacitatile si capitalul lor uman – determina si capitalul uman si castigurile copiilor. Analiza arata ca in tarile moderne castigurile sunt, de obicei, mult mai apropiate de media castigurilor generatiilor lor decat sunt veniturile parintilor lor relativ la media ppropriei generatii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles