Capitalism contra capitalism - Michel Albert

5x puncte

categorie: Economie

nota: 9.28

nivel: Facultate

Michel Albert, născut īn 1930 - fost comisar general al Planului şi preşedinte al Asigurărilor Generale ale Franţei; a publicat multiple eseuri de pedagogie economică şi socială "Le Manifeste radical" - 1970, "Les Vaches maigres" - 1975, "Le Pari franēais" - 1982, "Capitalisme contre capitalisme" - 1991.
"Eseul" debutează cu o brevilocventă [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Capitalism contra capitalism - Michel Albert

Michel Albert, născut īn 1930 - fost comisar general al Planului şi preşedinte al Asigurărilor Generale ale Franţei; a publicat multiple eseuri de pedagogie economică şi socială "Le Manifeste radical" - 1970, "Les Vaches maigres" - 1975, "Le Pari franēais" - 1982, "Capitalisme contre capitalisme" - 1991.
"Eseul" debutează cu o brevilocventă prezentare a momentului istoric ce a determinat victoria capitalismului, victorie ce a avut loc pe trei fronturi: 1 - īn Anglia (Margaret Thatcher) şi S.U.A. (Ronald Reagan) a avut loc prima revoluţie conservatoare - revoluţia statului minimal. Aici revoluţia capitalistă a determinat scăderea impozitelor (de la 75% īn 1981 la 33% īn 1989 īn S.U.A.); 2 - īn ţările comuniste īn Europa de Est; 3 - īn sudul Irakului.
Capitalismul a făcut imposibilă realizarea premoniţiei lui Hruşciov care īn 1960 declara că īn anul 2000 economia sovietică va ajunge īn urmă economia S.U.A.!
Michel Albert este un fin observator şi remarcă faptul că instaurarea capitalismului īntr o ţară nu este, fireşte, suficientă pentru ca ţara respectivă să se īnscrie pe calea dezvoltării economiei. Mai este nevoie şi de un minimum de reguli şi, deci, de un stat eficient şi necorupt.
Capitalismul, adică libera stabilire a preţurilor pe piaţă şi libera proprietate asupra mijloacelor de producţie - nu exclude existenţa săracilor. Capitalismul are drept principiu de bază concurenţa, piaţa. Sistemul capitalist nu este lipsit de probleme şi este departe de a fi omogen; el s-a diferenţiat īn două mari modele ce se īnfruntă: "capitalism contra capitalism".
Imigraţia este o problemă importantă a secolului XX; māna de lucru imigrată este aproximativ īntotdeauna mai ieftină, astfel īncāt ţările capitaliste au devenit mai deschise la imigrare.
O altă problemă a capitalismului o constituie sărăcia. Īn S.U.A. şi Japonia nu există sistem de protecţie socială - săracul fiind văzut drept vinovat, pe cānd īn Europa (vezi Franţa) săracul este privit ca victimă şi acestuia (sistemului de protecţie socială) i se aplică o īntrebare: vom mai putea continua să ne plătim protecţia socială avānd īn vedere că două mari ţări capitaliste nu o fac? Capitaliştii japonezi consideră că securitatea socială nu intră īn atribuţia statului ci īn a īntreprinderii, cu condiţia ca aceasta să fie suficient de bogată, pe cānd capitaliştii europeni (Germania, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Danemarca) garantează un venit minim. Pretutindeni īn clipa de faţă, logica proprie capitalismului intră īn conflict, īntr-un fel sau altul, cu logica protecţiei sociale.
Modelul anglo-saxon (unde fiscalitatea īncurajează contractarea datoriilor) se opune modelului germano-nipon (fiscalitatea īncurajează economisirea).
Şi īn problema reglementărilor care ar reduce numărul proceselor - modelul anglo-saxon (cu reglementări mai puţine - avantajāndu-i pe "lawyers") se opune modelului mult mai strict şi anume cel germano-nipon.
Ţările anglo-saxone au īncurajat expansiunea pieţelor de creanţe şi de valori imobiliare - īnlocuind pe cāt posibil băncile cu bursele. Capitalismul ţărilor alpine se īntemeiază pe ideea contrară.
Capitalismul trebuie să fie īnsoţit de o dezvoltare a asigurărilor de tot felul. Meseria asiguratorului este aceea de a transporta resurse ale prezentului īnspre viitor, făcāndu-le să dea roade.
Concepţia anglo-saxonă vede īn asigurări o simplă activitate de piaţă, iar o altă concepţie atrage atenţia asupra importanţei cadrului instituţional īn ceea ce priveşte garantarea securităţii īntreprinderilor şi a persoanelor particulare.
Acestea sunt pe scurt cāteva probleme cu care se confruntă capitalismul şi care īl delimitează īntr-unul "neoamerican" - ce se bazează pe reuşita individuală şi pe profitul financiar rapid - şi unul "renan" ce are drept centru Germania (şi prezintă numeroase asemănări cu cel din Japonia) - ce pune accente pe reuşita colectivă, pe consens, pe preocuparea pentru termenul lung.
Istoria ultimul deceniu ne arată că modelul "renan", modelul secundar, este deopotrivă mai echitabil şi mai eficient decāt cel "neoamerican".
Revenirea Americii ("America is back") este opera lui Ronald Reagan. Lumea comunistă - la ora marii prăbuşiri din 1989-1990 - i-a mitizat pe Ronald Reagan şi pe Margaret Thatcher.
Margaret Thatcher a fost īnvinsă īn propriul partid, īn primul rānd, pentru că s-a opus construcţiei europene. Īn realitate, īnsă, ideile ei sunt cele care au inspirat "viitoarea mare piaţă unică din 1992" - care trofiază comercialul, atrofiind īn ciuda eforturilor lui Jacques Delors şi ale Parlamentului European, politicul şi socialul.
Michel Albert atrage atenţia asupra faptului că Europa se īnşelase īn mare măsură, cāndva, supraestimānd puterea economică a Uniunii Sovietice, iar acum greşeşte dar, de data aceasta, īn ceea ce priveşte America - căreia nu-i poate surprinde slăbiciunile economice şi sociale - bine ascunse īn spatele militarului. Autorul afirmă: "America cea mai transparentă dintre toate se zbate sub <>".
Michel Albert prezintă punctul de pornire a "luminii americane": solganul "America revine" rostit de Reagan, ce avea să devină preşedinte S.U.A. Acest slogan face să retrezească la viaţă energia americană, să īnlăture sindromul Vietnamului şi să renască mitul pionierilor; America era devitalizată de concurenţa ţărilor europene şi mai ales a Japoniei.
Există cāteva date de bază ce se află la originea atāt a puterii, cāt şi a slăbiciunii americane de astăzi - aceasta se cumulează īn prea mult umiliri şi prea puţine certitudini - ce dominau America anilor '70.
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles