Cantareata cheala - comentariu

1x punct

categorie: Romana

nota: 8.00

nivel: Facultate

Criza constiintei moderne, amplificata de-a lungul intregului secol al XX-lea, prin instrainarea de divinitate, oficializata filozofic de propozitia socanta a lui Nietzsche, "Dumnezeu este mort", prin "strigatul" expresionist din adancuri al fiintei, prin catastrofele sociale si politice ale celor doua razboaie mondiale, produce o disolutie a formelor traditionale de arta, o estompare a granitelor[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cantareata cheala - comentariu

Criza constiintei moderne, amplificata de-a lungul intregului secol al XX-lea, prin instrainarea de divinitate, oficializata filozofic de propozitia socanta a lui Nietzsche, "Dumnezeu este mort", prin "strigatul" expresionist din adancuri al fiintei, prin catastrofele sociale si politice ale celor doua razboaie mondiale, produce o disolutie a formelor traditionale de arta, o estompare a granitelor dintre genurile si speciile literare, creand un teatru care sa reflecte polemic, socant, schimbarile produse.

Unui univers real absurd, care goleste de sens existenta umana, care, cum spune Eugen Ionescu, este "pe nedrept obiectiv, dar in realitate total suprareal, baroc, bizar, neobisnuit", i se adecveaza o formula estetica pe masura: "Cat despre logica, despre cauzalitate, sa nu mai vorbim. Trebuie sa le ignoram cu totul. S-a sfarsit cu drama, cu tragedia. Tragicul devine comic, comicul devine tragic." Bulversarea valorilor si a conceptelor traditionale ale esteticului conduce la o modificare radicala asupra conceperii instantelor textului dramatic: actiune fara evenimente logice, alunecand pe panta absurdului;

Personaje anonimizate pana la reificare, pana la confundarea cu obiectele, devenind simple marionete; limbaj banal, ridiculizat, noncomunicativ, parodic, adevarata criza a limbajului; teme literare grave golite de gravitate, cu implicatii grotesti, tragicul existentei convertindu-se in comic, in ras amar, demolator, intreaga organizare literara luand aspect de farsa tragica. Eugen Ionescu insusi afirma ca dintr-un unghi de vedere comic tragicul existential se observa mai bine, ironia fiind mai relevanta pentru situatiile absurde decat patetismul, liricul sau tragismul teatrului traditional.

"Cantareata cheala", piesa debutului sau din 1950 pe scena pariziana, demoleaza in primul rand conventiile clasice ale limbajului dramatic, purtator de sens, de mesaj, dincolo de care se profileaza, in absenta acestuia, vidul existential al personajelor, rutina cotidiana ce duce la anihilarea treptata a memoriei si individualitatii lor, transformandu-le in marionete, in artefacte prinse intr-un joc aleatoriu, iesit din limitele logicii comune.

In "Note si eontranote", Eugen Ionescu se confeseaza asupra ideii de la care a pornit in scrierea piesei: in intentia de a invata limba engleza dupa un manual de conversatie, descopera, prin cuvinte, sintagme si enunturi, un univers inedit, dar exasperant de simplu, proiectia de fapt a lumii intr-o noua limba decat cea materna, limba engleza. "Recitindu-le cu bagare de seama, invatai deci nu engleza, ci niste adevaruri surprinzatoare: ca sunt sapte zile intr-o saptamana, de exemplu, ceea de altfel stiam; sau ca podeaua se afla jos si tavanul sus, lucru pe care iarasi il stiam, poate, dar la care nu cugetasem niciodata in mod serios sau pe care il uitasem si care-mi aparea, dintr-o data, pe cat de uimitor, pe atat de indiscutabil de adevarat."

In acest spatiu de dictionar, ca si in cartea de telefon de pilda, apar personaje ("despre care nu stiu daca erau reale sau inventate"), care poarta conversatii extrem de banale, pe teme cotidiene ce pot interesa invatarea unei limbi straine, dar scriitorul are revelatia ca "dialogurile din familia Smith, din familia Martin, dintre familia Smith si familia Martin, erau intr-adevar teatru, teatrul fiind dialog". Evident, un manual de conversatie nu are mesaj, personajele din el nu au viata proprie, dupa cum simpla configurare semantica, in

Scop didactic, a realitatii celei mai banale nu inseamna literatura. Aici se afla, de fapt, esenta teatrului lui Eugen Ionescu, ideea de antiliteratura, de antiteatru, chiar in punctul genetic al creatiei sale: lipsa de evenimente notabile, de conflict si deznodamant, de mesaj, de comunicare in lumea moderna anuleaza identitatea personajelor, trairea lor autentica, limbajul devenind un simplu joc, un mecanism care este pornit la comanda de un scenarist nastrusnic, aglomerand secvente parodice de viata dupa o logica aleatorie, in care personajele se substituie reciproc, comicul se confunda cu tragicul, realul cu fictionalitatea.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles