Cancer gastric

2x puncte

categorie: Medicina

nota: 8.59

nivel: Facultate

Stomacul are:

a) două fețe: - anterioară;
- posterioară.
b) două margini sau cuburi:
- mica curbură concavă și orientată spre dreapta;
- marea curbură convexă și orientată spre stânga, având o lungime de circa 40 cm.
Stomacul este în legătură, prin cele două extremități ale sale, cu esofagul și intestinul subțire.

Orificiul prin care[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cancer gastric

Stomacul are:

a) două fețe: - anterioară;
- posterioară.
b) două margini sau cuburi:
- mica curbură concavă și orientată spre dreapta;
- marea curbură convexă și orientată spre stânga, având o lungime de circa 40 cm.
Stomacul este în legătură, prin cele două extremități ale sale, cu esofagul și intestinul subțire.

Orificiul prin care stomacul comunică cu esofagul se numește cardia și este ușor dilatabil, având un mușchi sfincter slab dezvoltat.
Orificiul dinspre intestinul subțire se numește pilor și este închis printr-un mușchi - sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacală prezintă o prelungire a cărei margine liberă este îndreptată spre intestin, formând valvula pilorică.

STRUCTURA STOMACULUI

Peretele stomacului este constituit din patru tunici, care, considerate de la exterior spre interior, sunt:
I. Tunica seroasă: - această tunică este formată din peritoneul visceral. Seroasa învelește stomacul aproape în întregime, lăsând neacoperită, la nivelul ligamentului gastrofrenic, numai o mică porțiune care vine în raport direct cu diafragmul. Ea se continuă cu elementele de susținere și fixare ale stomacului alcătuind epiplonul gastrocolic, gastrohepatic și ligamentul gastrofrenic.

II. Tunica musculară: - este alcătuită din fibre musculare netede, așezate în trei straturi:
- stratul extern este format din fibre longitudinale, fiind continuare a fibrelor longitudinale ale esofagului;
- al doilea strat conține fibre așezate circular;
- al treilea strat, cel intern, este format din fibre dispuse oblic ("parabolice" sau "în ansă").
Paturile de fibre musculare alunecă unele față de altele ceea ce permite destinderea și relaxarea pereților stomacului atunci când acesta este plin sau gol.
III. Tunica submucoasă: - este formată din fibre conjunctive și fibre elastice.

IV. Tunica mucoasă: - numită și mucoasa stomacală este prevăzută cu numeroase cute longitudinale anastomozate, numite plici gastrice. Aceste cutări se datorează faptului că întinderea mucoasei este mai mare decât suprafața internă a stomacului, chiar când acesta este plin.
La nivelul curburii mici pliurile sunt mici, aici fiind calea gastrică).
Mucoasa are o grosime de circa 2 mm. și este formată dintr-un epiteliu cilindric simplu, printre care se află glandele unicelulare, care secretă mucus și dintr-un corion, în grosimea căruia se găsesc numeroase glande gastrice în număr de aproximaiiv 40.000.000, care alcătuiesc aparatul secretor al mucoasei.

După poziția lor, după structura și funcțiile pe care le îndeplinesc, glandele gastrice sunt de trei tipuri:
1. Glandele fundice: - sunt glandele principale ale stomacului - numite și glandele proprii se află situate în regiunea fundică a corpului stomacului.
Ele sunt glande tubuloase, ramificate sau simple.
Secretă acid clorhidric, pepsina, labferment și mucină.
2. Glandele pilorice: - situate în regiunea pilorică sunt glande tubuloase, ramificate sau simple, secretă labferment și mucină.
3. Glandele cardiale: - situate în mucoasa regiunii orificiului cardia, sunt glande tubuloase, ramificate sau simple și secretă lipaza stomacală.

VASCULARIZAȚIA STOMACULUI

Stomacul este vascularizat de ramurile trunchiului celiac. Astfel, artera gastrică stângă și artera gastrică dreaptă se anastomozează de-a lungul micii curburi a stomacului; artera gastroepiploică dreaptă se anatomozează cu artera gastroepiploică stângă de-a lungul marii curburi; arterele gastrice scurte, ramuri din artera splionică vascularizează fundul și fețele stomacului. Ramurile tuturor acestor artere se anatomozează și formează trei rețele:
- rețeaua seroasă;
- rețeaua musculară;
- rețeaua submucoasă.
Din capilarele acestor rețele se formează venele, care alcătuiesc un plex în subseroasă și apoi formează venele stomacului:
- vena coronară a stomacului;
- venele gastroepiloice (dreapta și stânga);
- venele scurte.

Toate aceste vene se varsă în vena porta sau ramurile ei.
LIMFATICELE stomacului formează o rețea mucoasă, o rețea subseroasă. Acestea sunt repartizate în mica curbură și în marea curbură. (vezi figura II).

INERVAȚIA
Stomacul are o inervație complexă. Ea este formată din fibre provenite din plexul solar, care sunt fibre simpatice și fibre parasimpatice (din nervii vagi).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles