Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

1x punct

categorie: Romana

nota: 10.00

nivel: Facultate

Mai scrie despre substantialitate, o carte si articole.
Camil Petrescu scrie o poezie de esenta expresionista si poezia lui este un fel de preludiu la marea lui opera, pentru ca poezia lui nu constituie o opera aparte.Ciclul "Transcedentalia", publicat in 1931, aduce un poet care face poezie, nu creeaza poezie.

Se poate face o trimitere in acest caz la George Calinescu, care[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Mai scrie despre substantialitate, o carte si articole.
Camil Petrescu scrie o poezie de esenta expresionista si poezia lui este un fel de preludiu la marea lui opera, pentru ca poezia lui nu constituie o opera aparte.Ciclul "Transcedentalia", publicat in 1931, aduce un poet care face poezie, nu creeaza poezie.

Se poate face o trimitere in acest caz la George Calinescu, care si el face poezie, nu creeaza poezie ("Lauda materiei" in care simtim pe marele Calinescu cuprins de modele, nereusind sa depaseasca modelele; il simtim clasicizand, ii simtim influentele romantice, il simtim ca poet modern, dar scrie cel mai frumos poem de dragoste "Epitalam", un fel de cantec de nunta in care apare un mire atotstiutor - poezia pledeaza oentru aceasta idee ca dragostea este cu atat mai puternica, mai mare cu cat cel care nutreste acest sentiment vine din sferele inalte ale culturii. Calinescu evoca aici pe Hendel, pe Bach, pe Petrarca, pe Dante).

In "Transcedentalia" exista o poezie, "Ideea". Poetul intr-adevar a vazut idei, ne spune el intr-una din partile acestei poezii: "Eu sunt dintre acei cu ochi halucinati si mistuiti launtric, caci am vazut idei". Ideea este relizata intr-un univers intreior prin disociere de ceilalti si in acelasi timp, printr-o extensie a universului interior. "Caci scrisu-i tot, e doar gandire vested conservata si inchisa sub formule si sub chei". Ideea aceasta porneste de la Hegel, care sustinea ca simpla numire ucide lucrul sau fiinta. Pentru Bergson prin cuvant se interpune un ecran intre constiinta si obiectul ei.

Camil disociaza ideea ca esenta pura de ideea de a semnifica ceva. Ceea ce face el este fenomenologie. "Fara durere, fara bucurie, eu caut in natura pretutindeni ideile" ("Fenomenologie"). Poetul isi imagineaza ca intra intr-o biblioteca plina de tomuri, de pergamente, de colectii nepretuite legate in marochine in care zac, oranduite ierarhic, sub capitole si titlu mii si milioane de idei. Odata spuse, aceste idei isi pierd esenta. In aceasta poezie in care in biblioteci zac cadavre de idei, Camil ne mai spune ca ideile se nasc in spatii reci, propice creatiei. Ideea o gasim pentru prima oara la Eminescu in "Geniu pustiu" - este invocat acel spatiu al gheturilor, al nordului, rece; o spune si Calinescu in "Lauda lucrurilor"

In ciclul "Transcedentalia" apar si alte poezii ca "Aspecte", "Iubire", "Cercul". Poetul, ca formula poetica, barbizeaza; simtim in versurile lui muzica lui Ion Barbu. Exista aceasta incercare de a spune foarte multe idei in cuvinte putine, pe care o intalnim si la Ion Barbu. Barbu scria o poezie sub influenta lui Gauss, matematicianul care a gandit foarte mult si a scris putin.

"E vartej ametitor, nimic abrupt / Nu-i oprire sus, e dedesubt / Nu mai cauta si nu gandi - e vis / Cercul lumii a ramas inchis" - "Cercul" este o incercare de a cuprinde metaforic aceste spatii ale fenomenologiei pure. (Fenomenologia este stiinta care vizeaza esenta, stiinta esentelor si nu a existentelor reale, sau a faptelor). Bergson propune pentru cunoastere intuitia (ceea ce se intalneste si la B 818f56i laga). Este folosit procedeul juxtapunerii de afirmatii si contra-afirmatii orientate catre acelasi obiect. Imaginea vartejului produs de imposibilitatea iesirii din constiinta, de a atinge esenta pura. Imaginea cercului apare si la Nichita, deci cercul nu mai este simbol al perfectiunii la moderni, ca la Eminescu, ci devine un spatiu al claustrarii.

In ciclul de poezii exista si poezii legate de jurnalul de front in care Camil evoca razboiul: "Mars greu", "Repaus", "Sara". Motivele evocate sunt romantice: oglinda, apa, luna, diamantul. Ca si la Nichita, soldatul nu are biografie, personajul curata cu grija arma si lopata - cele doua elemente ale mortii, pune cruciulita la gat, maine va fi un atac mare si-atat. Este un razboi infernal, de cosmar, e ca un turn al Babilonului, neinduplecat si urias. "Sara de august", "Mana", "Repaus" sunt poeme in care scriitorul scrie ca intr-un adevarat jurnal versuri pentru ziua de atac.

Ciclurile mortii (13 poeme din tematica razboiului) si "Transcedentalia" se constituie ca un preludiu al romanului. Camil va scrie un roman despre razboi si un roman al geloziei, deci al trairilor unui intelectual in raport cu iubirea, deci raportat la el insusi si raportat la univers in care apare imaginea razboiului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles