Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.35

nivel: Gimnaziu

Atât Ultima noapte cât si Patul lui Procust surprind prin insistenta analitica de un caracter cu totul deosebit. Indiferenta sthendaliana, cu stilul voit de proces verbal, este infuzata de pasiunea autorului pentru determinarea unui adevar psihologic obiectiv. Faptul ca, în naratiune, se foloseste persoana întâi conjugat cu suprapunerea argumentelor contradictorii care amplifica tot mai mult carac[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Atât Ultima noapte cât si Patul lui Procust surprind prin insistenta analitica de un caracter cu totul deosebit. Indiferenta sthendaliana, cu stilul voit de proces verbal, este infuzata de pasiunea autorului pentru determinarea unui adevar psihologic obiectiv. Faptul ca, în naratiune, se foloseste persoana întâi conjugat cu suprapunerea argumentelor contradictorii care amplifica tot mai mult caracterul superior dilematic al eroului, determina o stare de încordare intelectuala.

Atitudinea aceasta ramâne cât se poate de actuala, indiferent de sensul în care sunt rezolvate problemele individului la Camil Petrescu. George Calinescu a avut, neîndoielnic, o intuitie exacta afirmând despre romancier: nu este al doilea sau al treilea în literatura, ci unicul pe un drum launtric, într-o jungla virgina, în care nu intra decât pionierii.

În cadrul capitolului Directii în dezvoltarea romanului românesc în perioada dintre cele doua razboaie mondiale , putem gasi o scurta prezentare a romanului , prezentare facuta însa mai mult pentru a evidentia tehnica si stilul lui Camil Petrescu. Autorii pornesc de la afirmatia scriitorului din volumul Teze si antiteze:Sa nu descriu ceea ce vad , ceea ce aud decât întorcând privirea asupra propriului nostru continut sufletesc...Sa nu descriu decât ceea ce înregistreaza simturile mele , ceea ce gândesc eu. Astfel romanul contine exclusiv ceea ce a vazut , a simtit , a trait eroul cartii , în care perspectiva asupra realitatii e una singura , mijloc de a asigura autenticitatea faptelor narate .Virtutea acestui roman este deci capacitatea lui de a patrunde mai adânc în realitatea interioara.

Camil Petrescu este unul dintre promotorii înnoirii literaturii la un înalt nivel principal, într-o vreme când filosofic si tehnic, romanul românesc ramasese la stadiul primei jumatati a secolului XIX, sau trecuse la confectionarea unor rudimente moderniste fara acoperire teoretica serioasa .
Negresit trebuie sa lamurim ca daca partea întâia a acestui roman e o fabulatie e adica nascocita de un autor care nici nu era însurat si nici nu avea o familie pe vremea aceea si deci eroul Stefan Gheorghidiu cu sotia lui sunt pura fictiune, în schimb se poate afirma ca partea a doua a cartii, aceea care începe cu Întâia noapte de razboi este construita dupa memorialul de companie al autorului, împrumutat cu amanunte cu tot eroului .

Stefan Gheorghidiu traieste relativ ca o fiinta autonoma, el este atras însa de o alta fiinta prin iubire si este angrenat pe de alta parte în alte structuri sociale.

Însusirea romanului Ultima noapte ...este aceea de a fi o proza superioara .
În Ultima noapte ...este remarcata predilectia autorului pentru exactitatea aproape stiintifica si despicarea complexelor sufletesti tipice.
Într-un fel, Ultima noapte ... este privit ca romanul negarii, punerii între paranteze si violarii fenomenologice a valorilor bio-afective.
Eroul camilian este omul masurilor absolute, al jusitiei absolute, al iubirii integrale, al adevarului absolut. Ceilalti reprezinta relativismul pragmatic.

Intelectualul nu este definit la Camil Petrescu prin profesie ci prin presiunea absolutului, singura care îl califica pentru rolul de erou de drama, prin nevoia arzatoare de justificare a fenomenalitatii în functie de o logica absoluta. Intelectualul este ccel care traieste în sferele constiintei, care poate parcurge drame ale cunoasterii.

În Ultima noapte..., cele doua parti distincte ale romanului sunt dialectic solidare, exprimând dubla experienta a eroului in fata celor doua dimensiuni existentiale, decisive în conceptia lui Camil Petrescu, dragostea si moartea: mai mult decât orice, în fata mortii si în dragoste omul apare în autenticitatea lui structurala, scria autorul în 1933. Dragostea este pentru Gheorghidiu o boala, cu toate ravagiile ce le provoaca, afectând tesuturile sufletesti cele mai intime. Ea porneste de la autosugestie, devine obisnuinta, o a doua natura, simbioza, despartirea echivaleaza acum cu o despicare a personalitatii, cu o interventie chirurgicala riscanta. Barbatul sufera în dragoste din pricina unui monoideism, aspiratia spre absolutul erotic îl paralizeaza, îl transforma într-un posedat.

Credincios principiului proustian al unitatii de viziune, Camil Petrescu, printr-un enorm artificiu, pastreaza naratiunea la persoana întâi si romanul se compune din colectarea marturiilor pe care le fac personajele sale, într-un dosar de existente. Dar metoda nu e deloc proustiana, ci aceea a cadrului naturalist de totdeauna.

În schimb, fata de primul roman, cel de al doilea sparge compozitia si anchetatilor li se recomanda sa cultive digresiile, alunecusurile de condei, pe care le banuiam mai interesante decât întâmplarea însasi. De unde Ultima noapte era o compozitie clara uniliniara, de factura clasica, actiunea celui de-al doilea roman este întortocheata, înainteaza ramificându-se, si în acest amanunt putem vedea o oarecare influenta a lui Proust.

Ultima noapte este nu numai romanul razboiului, dar si al dragostei. Romanul domnului Camil Petrescu este, asadar, romanul unui razboi pe doua fronturi. Pe ambele fronturi, al amorului conjugal si al razboiului, este un neîntrerupt mars, tot mai adânc, în constiinta. Eroul domnului Camil Petrescu este un psiholog al dragostei. Ultima noapte nu e propriu-zis un roman de razboi. Despicat în cele doua parti componente si foarte distincte, e un roman personal, dintre cele mai ascutite si patrunzatoare romane de analiza. Iar în latura privitoare a razboiului, singura opera româneasca literara valabila in acest gen.

Camil Petrescu este o personalitate multilaterala, preocupata de originalitate în sensul noutatii si autenticitate, captarea adevarului în formele lui primare. Eroii sai sunt vazuti într-un sistem complex de oglinzi, jurnalele, scrisorile si marturiile directe fiind tot atâtea mijloace de cercetare a evolutiei psihice. În romanul Ultima noapte... un erou martir rasfrânge ca protagonist dimensiunile unei lumi. Stefan Gheorghidiu apartine aceleiasi literaturi a singuratatii ca si eroii lui Camus. El va sfârsi în înfrângere, dar ideile lui pastreaza nostalgia altitudinii.

În consecinta Camil Petrescu îsi propune sa faca nu stearpa arta pentru arta ci arta pentru adevar . Pe de alta parte, realistul Camil Petrescu e obsedat de gasirea corespondentului verbal cel mai precis cu putinta: cei care au stat zile întregi cu moarte in fata si cerul deasupra stiu ce mijloc mizerabil de comunicare si expresie este cuvântul si tot ceea ce se reazima pe el. (pg. 181). Fost combatant în primul razboi, prozatorul care voia sa descrie infernul unei canoande, se loveste de carentele cuvântului. Problema e reluata prin intermediul unui erou de roman, Stefan Gheorghidiu care declara ca insuficientele limbajului limiteaza tragic perspectivele cunoasterii: Cuvântul e oricând un mijloc imperfect de comunicare. Tot ce e sens, tot ce e adevar, tot ce e continut real scapa printre silabe si propozitiuni ca aburul printre tevile plesnite.

Comparate cu personajele lui Rebreanu din Ion, turnate în bronz, ale lui Camil Petrescu apar unduitoare, liniile se disloca de la in moment la altul. Camil Petrescu reconstituie un personaj prin racordarea partilor, dând întâietate analizei: Începusem sa caut, -spune Stefan Gheorghidiu-ca din scrisorile si din amintirile altora, sa-mi reconstitui întrebatoarea fiinta sufleteasca a omului care influentase prin incomparabila lui danie, întreg destinul vietii mele.

Celalalt personaj, sotia lui Gheorghidiu, e un model mediocru, cu preocupari ce nu depasesc banalul. În contrast cu structura complicata a sotului, viata intelectuala a partenerei este alcatuita din nimicuri. O confruntare între Stefan Gheorghidiu si tânara lui sotie, deschide problema oportunitatii sau a insuficientei luciditatii: Nu, atâta luciditate e insuportabila, dezgustatoare- îi reproseaza sotia, agasata de spiritul lui banuitor, rece. [Ultima noapte..., p.127] Dupa despartirea provizorie de sotie, Stefan Gheorghidiu îi trimite flori printr-un comisionar. La întoarcere, omul e chestionat daca mai vazuse flori acolo la ea. Raspunsul incert al mesagerului îl face sa banuiasca cava dubios: Flori?, flori...adica flori ? Nu mai avea. Am crezut ca ma minte ca sa se conformeze unei dorinte pe care mi-o atribuia asa de la el .

Nae Gheorghidiu e un ipocrit grosolan, cum rezulta din discutia cu nepotul sau (p.187):Ei Stefane, daca tatal tau ar fi fost ceva mai strângator, daca n-ar fi risipit atât... v-ar fi lasat si voua sa traiti. De altfel îi semeni leit. Acum vad ca te-ai însurat si tu tot din dragoste. (p.30) Afacerist fara scrupule, Nae Gheorghidiu e simpatizat si de opozitie pentru spiritul si pentru largimea lui de vedere, pentru aerul lui frandeur, revoltat parca.(p.145) Vulgaritatea lui, sprijinita pe temelia unei averi enorme, e agresiva: N-ai spirit practic !-îi spune nepotului Stefan. Ai sa-ti pierzi averea !Cu filozofia dumitale nu faci doi bani. Cu Kant si cu Schopenhauer nu faci în afaceri nici o brânza. Eu sunt mai destept ca ei când e vorba de parale.

Modalitatea analitica fundamentala în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi, consta în proiectarea unei lumini intense asupra lui Stefan Gheorghidiu. Eroul se autoanalizeaza necontenit, la rece, inteligenta lui cauta semnificatii si explicatii. Prima parte a romanului, monografie a îndoielii, constituie un model de realism psihologic. Titlul unui capitol Între oglinzi paralele, caracterizeaza metaforic metoda; reflectarea realitatilor pe doua planuri. Crispat moral, Gheorghidiu studiaza reactiile sotiei infidele, dar în acelasi timp sta cu atentia rasfrânta înuntru , asupra-si într-un soi de adânca si intensa interiorizare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles