Calistrat Hogas

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.80

nivel: Gimnaziu

Conul Calistrat,dascal

Expozitia memoriala incepe cu camera din stanga si ne reaminteste profesia de dascal a „conului Calistrat“, prin obiecte specifice meseriei: catalog scolar, carnet de insemnari didactice, un volum de Cicero si o Iliada in limba franceza, o calimara pantecoasa, acte graitoare despre scolile la care a functionat si obiectele de invatamant pre[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calistrat Hogas

Conul Calistrat,dascal

Expozitia memoriala incepe cu camera din stanga si ne reaminteste profesia de dascal a „conului Calistrat“, prin obiecte specifice meseriei: catalog scolar, carnet de insemnari didactice, un volum de Cicero si o Iliada in limba franceza, o calimara pantecoasa, acte graitoare despre scolile la care a functionat si obiectele de invatamant predate. Intr-o alta vitrina se vad bastonul si sahul profesorului si instrumentele de care se servea in aventurile prin munti: pistol, box si busola. La vedere, se rasfata imensa manta si palaria cu borurile late. Exista numeroase fotocopii dupa manuscrisele sale, variante ale multor intamplari, exemplare din gazete si reviste contemporane, operele sale in diferite editii si monografiile care i-au fost dedicate.

Pe coridorul dintre camere, sub un imens tablou al scriitorului, s-a asezat un text de umor subtire, in care G. Ibraileanu i-a facut un portret de pomina, din care, partial, am citat si noi mai sus. In a doua incapere, conu’ Calistrat isi avea odaia de dormit, iar langa ea, un fel de cabinet de lucru, unde-si revedea insemnarile si gandurile si le aseza frumos in pagina. E aici o simplitate rustica: etajera pentru carti, un bust al sau, scaune, fotografia parintilor si a sotiei sale, casa natala de la Tecuci si alte scumpe suveniruri.

Profesorul carturar

Calistrat Hogas s-a nascut la Tecuci, in 1847. A facut liceul aici si facultatea la lasi. A fost profesor si director la mai multe scoli din tara. Ca scriitor, a debutat in gazete de provincie, dar s-a remarcat imediat ce a devenit colaborator la Viata Romaneasca. A scris putin. Doua carti anterioare au fost reunite intr-un singur volum: Pe drumuri de munte. Hogas a descoperit natura nu ca un primitiv subjugat de maretia ei salbatica, ci cu sufletul de carturar urban, care a frecventat literatura clasica a antichitatii si care, privind splendoarea panoramei, a interpretat-o subiectiv, dezvaluindu-ne nu numai „spectacolul... locurilor si al oamenilor, ci si spectacolul persoanei... spectacolul autorului”. (Vladimir Streinu).

Calatorul neobosit a inchis definitiv ochii la Roman(28 august 1917).Dorea sa se duca la Iasi pentru un control medical.A ajuns abia pana la Roman,oprindu-se la fiica sa Cleopatra,casatorita cu profesorul Silberg.Cazu precum un brad din sihla,cum a spus Sadoveanu.Ultimele cuvinte au fost:”Sidonie sa ma duci la Piatra!” .Ingropat intai la Roman,a fost mutat conform dorintei lui,la Piatra Neamt unde exista azi casa memoriala.Scolarii care i-au savurat cartile vin adesea in acest muzeu,plin de obiecte ale „pictorului muntilor Neamtului”.Hatrul scriitor parca e aici.Iata vestita sa pelerina de postav negru,palaria larga,bastonul si o scrumiera facuta din...copita cabalina a Pisicutei,iapa care l-a dus prin munti.

19 aprilie 1847: Se naște la Tecuci (Jud. Galati), în familia preotului Gheorghe Dimitriu, cel pe care istoria literară îl va eterniza sub numele de CALISTRAT HOGAȘ.
1855: Este înscris la școala publică, sub patronimicul Hogáș, din inițiativa învățătorului, Hogáș fiind porecla bunicului dinspre tată.
1860-1869: Urmează Academia Mihăileană, în generația lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu și alții de care îl leagă prietenii durabile. După absolvirea liceului se înscrie la Facultatea de filozofie și litere, tot din Iași, "branșa literară".
1869: În urma unui concurs, este numit profesor de "partea literară" la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și, la foarte scurt timp - director.

17 ianuarie 1871: Se căsătorește cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, foarte tânăra și sfioasa Elena, căreia scriitorul i se va adresa cu apelativul "Elencu".
1874: Debutează cu poezia "Legenda lăcrămioarei" în nr. 5 al ziarului local Corespondenția provincială.
1878: Un conflict de proporții cu autoritățile locale care patronau gimnaziul îl determină să se mute doi ani la gimnaziul din Tecuci și un an la Școala normală "Vasile Lupu" din Iași.
1881: Revine ca director și profesor la Piatra Neamț. Devine un apropiat "amic" al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 - martie1882 în județul Neamț, ca revizor școlar.
1882: La 31 ianuarie i se naște cel de-al șaptelea copil, o fetiță botezată Sidonia.La 3 iulie C. Hogaș debutează ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul Amintiri dintr-o călătorie.

1886: Alt conflict cu autoritățile locale, implicând și conotații de viață personală, îl îndeamnă să se transfere, ca profesor și director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la București.Deși a mai existat și cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului - Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rămasă mezină, își va însoți tatăl, alături de mama ei, în detașarea la Alexandria (Teleorman).
1891: Profesorul C. Hogaș se apropie de casă, stabilindu-se la Roman, unde se mută și Sidonia.
1899: Întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu, care studiază la București, se mută la Iași.
1907: Cunoscându-l pe G. Ibrăileanu, C. Hogaș se lasă convins și începe colaborarea la revista Viața Românească, din nr. 2 ("Floricica").

1912: La editura Viața Românească se începe tipărirea primei ediții a volumului Pe drumuri de munte de C. Hogaș. Tentativa nu se finalizează din cauza numeroaselor greșeli de tipar care trec neobservate corectorului: C. Hogaș însuși.Profesorul C. Hogaș iese la pensie, dar continuă să predea până la 40 de ore pe săptămână.
1914: Se tipărește a doua ediție a cărții Pe drumuri de munte la aceeași editură. Stocul de carte, pregătit pentru expediție, se face scrum în timpul unui incendiu care mistuie tipografia.
1915: Scriitorul se mută la Piatra Neamț unde locuiau deja soția și fiica Cecilia.
28 august 1917: Calistrat Hogaș se stinge din viață la Roman, în mijlocul nepoților pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț.
1921: Apare prima ediție pentru public a cărții Pe drumuri de munte în două volume, cel de-al doilea, În Munții Neamțului, este prefațat de Mihail Sadoveanu.

1922: Lui Calistrat Hogaș, căruia în 1915 îi fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, "Adamachi", i se conferă postum cel dintâi premiu inițiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.
12 iunie 1939: Rămasă singura locatară a fostei gospodării a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o cameră amenajată muzeal și își oferă serviciile de ghid autorizat tuturor celor care îi trec pragul. Moștenind dragostea tatălui pentru necuvântătoare, Sidonia trăiește înconjurată de zeci de pisici pentru a căror hrană își cheltuiește aproape toate veniturile, în ceea ce o privește fiind o vegetariană convinsă.

1967: După ce funcționase ca muzeograf la Casa memorială "C. Hogaș" din Piatra Neamț, Sidonia donează statului casa părintească pentru a fi restaurată și a se organiza aici un muzeu memorial. În două rânduri oferă spre achiziție Muzeului Județean de Istorie obiectele și manuscrisele care alcătuiesc astăzi fondul muzeistic majoritar existent în expoziția memorială.
19 aprilie 1976: Se stinge din viață la Piatra Neamț, în vârstă de 94 de ani, Domnișoara Sidonia C. Hogaș, în chiar ziua de naștere a ilustrului ei tată. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbanț, este înmormântată la cimitirul "Eternitatea", împreună cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogaș (28 oct. 1880 - 26 oct. 1941,)
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles