Calculul lingvistic

1x punct

categorie: Psihologie

nota: 9.60

nivel: Facultate

Pentru a vedea mai clar acest lucru, sa se compare, de exemplu, verbul a colabora, imprumutat din franceza (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, dupa cum urmeaza: particula co- a fost redata prin prefixul romanesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observatie se impune insa si in ceea ce priv[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calculul lingvistic

Pentru a vedea mai clar acest lucru, sa se compare, de exemplu, verbul a colabora, imprumutat din franceza (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, dupa cum urmeaza: particula co- a fost redata prin prefixul romanesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observatie se impune insa si in ceea ce priveste raportul dintre calc si traducere, caci daca orice calc reprezinta, pana la un punct, o traducere, nu orice traducere reprezinta un calc. Acest lucru poate fi demonstrat recurgand tot la verbul francez collaborer, care ar putea fi tradus si prin sintagma a lucra impreuna.

Ceea ce deosebeste insa pe a conlucra de a lucra impreuna este similaritatea structurii celui dintai in raport cu originalul francez, in sensul ca, la fel cu termenul strain, calcul romanesc pastreaza structura binara de tip afix + radical, or tocmai in aceasta fidelitate fata de model rezida esenta fenomenului numit calc lingvistic. Asta inseamna ca daca modelul e un derivat (fr. souslieutenant), si calcul trebuie sa fie tot un derivat (rom. sublocotenent); daca modelul e un compus (fr. rectangle), copierea sa trebuie sa aiba ca rezultat de asemenea un compus (rom. dreptunghi); daca modelul e o unitate frazeologica (fr. point de vue), rezultatul romanesc nu va putea fi decat tot o expresie sau locutiune (rom. punct de vedere) etc.

Fenomenul in discutie nu se reduce doar la simpla copiere a structurii unui cuvant sau a unei expresii straine, ci, nu de putine ori, ceea ce se copiaza este continutul semantic al unui cuvant, respectiv unul (mai rar, mai multe) dintre sensurile sale, care vine sa imbogateasca structura semantica a unui cuvant romanesc, in conditiile in care intre cele doua cuvinte exista si un element semantic (un sens) comun.

De pilda, cuvantul romanesc stea s-a imbogatit recent cu sensul de "vedeta" (in contexte cum ar fi: X este o stea a muzicii romanesti), sub influenta fr. etoile si a engl. star, cu care cuvantul romanesc are in comun sensul fundamental de "astru".De asemenea, mai rar, se poate imita comportamentul gramatical al unui cuvant sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumita limba. De exemplu, sub influenta slava, multe dintre verbele romanesti au devenit reflexive, conjugandu-se deci impreuna cu pronumele reflexiv.

Este si cazul verbului a teme (lat temere), folosit astazi reflexiv, a se teme, dupa modelul sl. bojati se.
Pentru a incheia aceasta scurta prezentare generala a calcului lingvistic, vom reproduce definitia sa din DSL : "Intr-o acceptie larga, prin calc se denumeste procedeul de transpunere literala, exacta, a unui cuvant semantic analizabil, a unei constructii sau numai a unui sens, dintr-o limba A intr-o limba B, cu materialul limbii B" (p. 90).

7.2. Tipologia calcului lingvistic
Asa cum reiese si din definitia de mai sus, precum si din cele cateva exemple date pana acum, complexitatea acestui fenomen lexical, si, totodata, important mijloc de imbogatire a vocabularului unei limbi, face ca tipologia calcului sa fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, si, in orice caz, sa depaseasca granitele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupam, respectiv formarea cuvintelor, intrucat anumite tipuri de calc intereseaza, cum vom vedea, mai degraba semantica, frazeologia sau gramatica.

In literatura de specialitate se opereaza cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor, dintre care cel mai des invocate sunt:
nivelul lingvistic la care se produce calchierea; in acest caz, se vorbeste de urmatoarele tipuri:
a)calc lexical
b)calc gramatical
fidelitatea fata de model; dupa acest criteriu, putem vorbi de:
a)calc total (sau integral)
b)calc partial (sau semicalc)
complexitatea unitatilor calchiate, situatie in care se disting doua tipuri:
a)calc lexical
b)calc frazeologic

Fiecare dintre aceste tipuri suporta, cum vom vedea, subclasificari. Mai mult decat atat, in lucrarile de specialitate se prefera de cele mai multe ori combinarea acestor criterii, ceea ce permite o mai buna circumscriere a tipurilor si subtipurilor de calc. Consideram ca putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical, calc gramatical si calc frazeologic, si de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical, calc lexico-frazeologic si calc frazeologico-gramatical .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.