Calcularea coeficientului de deteriorare intelectuala (QD)

1x punct

categorie: Psihologie

nota: 9.18

nivel: Facultate

Referat despre Calcularea coeficientului de deteriorare intelectuala (QD)
Problema care se pune este cea a definirii notei care variaza īntr-o maniera semnificativa. Aceasta trebuie fie īn mod necesar stabilit dupa cele doua validari: clinica si statistica – si nu numai pentru oricare nota data, ci de asemenea pentru orice combinatie posibila a notelor. Chiar daca datele pentru o anal[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calcularea coeficientului de deteriorare intelectuala (QD)

Referat despre Calcularea coeficientului de deteriorare intelectuala (QD)
Problema care se pune este cea a definirii notei care variaza īntr-o maniera semnificativa. Aceasta trebuie fie īn mod necesar stabilit dupa cele doua validari: clinica si statistica – si nu numai pentru oricare nota data, ci de asemenea pentru orice combinatie posibila a notelor. Chiar daca datele pentru o analiza atāt de completa, ar fi disponibile nu toate etaloanele necesare au fost stabilite. Se poate ajunge la aproximari suficiente prin urmatoarea metoda empirica. Pentru oricare nota totala a Scalei complete, cuprinsa īntre 80-110 aceasta reprezentānd o deviatie aproximativa de ±1 de la media 95. Persoane īntre 20 si 35 de ani, avānd diferente mai mare de 2 puncte decāt nota medie a subtestului va deveni semnificativa.

Exemplu: un subiect care a obtinut o nota totala de 95 cu repartitia urmatoare:

– Comprehensiune ............11
– Clasare imagini ...........9
– Aritmetica ……..............9
– Completare imagini ........6
– Informatii ................10
– Cuburi....................11
– Memorie imediata a cifrelor....7
– Asamblare obiecte ..........10
– Similitudini................13
– Cod ........................9
T = 50
T = 45

Subiectul nostru manifesta variatii sau diferente semnificative la testele: Similitudini, Completare imagini, Memoria imediata a cifrelor.

Pentru subiectii care au obtinut note totale peste limitele de 80-110, la fiecare test izolat deviatia fata de medie care sa defineasca o diferenta semnificativa poate fi obtinuta īn mare, īmpartind nota medie a subtestului la 4. De exemplu, subiectul ,,Andrei“ obtine o nota totala de 56, īn consecinta media unui subtest este de 5,6 puncte, din care 1/4 reprezinta 1,4 puncte. Urmeaza ca fiecare din notele sale la un subtest izolat care indica o deviatie mai mare de 1,5 fata de media subtestului vor fi semnificative. Subiectul ,,Barbu“ obtine o nota totala de 132 puncte: media subtestelor fiind 13,2; urmeaza ca pentru acest subiect numai notele partiale cu o deviatie de 3 puncte, sau mai mult (corect 3,3) vor fi de asemenea semnificative.

Totalul diferentei īntre nota obtinuta si media diferitelor subteste necesara ca un subiect sa fie semnificativ este aproape proportional cu valoarea notei totale a subiectului. Īn anumite cazuri, atunci cānd dezacordul īntre Performanta si Verbal este foarte mare este de dorit, si adesea necesar sa se trateze separat fiecare parte a probei. Acest fapt este īn special adevarat īn anumite cazuri de boli organice care prezinta dezacorduri importante īntre Verbal si Performanta, īn ansamblu, dar este o variatie relativ mica īntre subtestele care constituie cele doua parti.

Metoda cea mai adaptabila pentru utilizarea clinica este cea care consista īn ,,numararea“ sau ,,integrarea semnelor“. Un semn sau simptom este o nota slaba de test care s-a relevat a fi caracteristica unui tip particular de tulburare mintala, disfunctie mintala sau asociata acestei Scale. Astfel, daca o nota scazuta la un test de Performanta este o nota īn special micsorata la testul de Cuburi au fost gasite ca fiind fiecare caracteristica tulburarii organice a creierului. Un subiect care va reusi prost la cele doua probe va fi de presupus ca prezinta doua semne de afectiune organica posibila.

Bineīnteles ca se poate afirma cu certitudine ca acesta va fi īn mod necesar o persoana cu o deficienta organica, deoarece celelalte stari prezinta de asemenea aceste ,,semne“.

Dar este foarte important īntotdeauna sa notam numarul de cazuri cu note relativ scazute, sau dimpotriva, foarte ridicate, īn distributia notelor la teste izolate, obtinute de subiect.

Grupele clinice care obtin īn general o nota mai ridicata la testele Verbale:
– maladii organice ale creierului,
– psihoza,
– psihonevroze.

Grupele clinice care obtin īn general o nota mai ridicata la testele de Performanta:
– dizarmonii (psihopatii) la adolescenta,
– debili mintal.

A) MALADIA ORGANICA A CREIERULUI
Caracteristicile testului la diverse grupe clinice
Informatie ...........+
Comprehensiune .......+
Aritmetica ...........–
Memoria imediata......– –
Similitudini .........–
Vocabular ............+ +
Aranjare imagini .....0
Completare imagini ...0
Asamblare obiecte ....0 la – – (conf. tipului de deteriorare)
Cuburi ...............– – la 0 (conf. tipului de deteriorare)
Cod ..................– –

Mentiune: Īn maladiile organice suma notelor la probele verbale va fi mica sau net superioara notelor la subtestele de performanta, iar variabilitatea inter-teste scazuta.

B) SCHIZOFRENIE
Informatie .............+ la +
Comprehensiune ...……....– la – – (conf. tipului de schizofrenie)
Aritmetica..............0 la –
Memorie imediata .......0 la +
Similitudini ...........– la – – (conf. tipului de schizofrenie)
Vocabular ..............+ +
Completare imagini .....0 la – – (conf. tipului de schizofrenie)
Aranjare imagini .......– la 0
Asamblare obiecte ......–
Cuburi .................0 la +
Cod ....................–

Nivelul verbal este īn general superior Performantei, iar totalul la subtestul Aranjare imagini plus Comprehensiune este inferior totalului , Informatie” plus ,,Cuburi”. Rezultatele la subtestul Asamblare obiecte este inferior fata de Cuburi, iar performantele la ,,Similitudini” foarte slabe. Notele la Vocabular ridicate ca si la Informatie reprezinta īn mod categoric un semn patognomic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles