Calatoria - mijloc de formare a personalitatii - cercetare in baza romanului Robinson Crusoe de Daniel Defoe

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.50

nivel: Gimnaziu

Rama (din poemul indian atribuit lui Valnuki), sumerianul Ghilgames, egipteanul Setne si chiar mai multe personaje biblice sunt produse ale mitologiei orientale, dar si ale poeticii romanului asiatic care si-a calculat de obicei reperele printr-un destin proiectat sa se miste intr-un spatiu urias si un timp enorm al aventurii fizice si spirituale.

Antichitatea greaca si latina nu p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calatoria - mijloc de formare a personalitatii - cercetare in baza romanului Robinson Crusoe de Daniel Defoe

Rama (din poemul indian atribuit lui Valnuki), sumerianul Ghilgames, egipteanul Setne si chiar mai multe personaje biblice sunt produse ale mitologiei orientale, dar si ale poeticii romanului asiatic care si-a calculat de obicei reperele printr-un destin proiectat sa se miste intr-un spatiu urias si un timp enorm al aventurii fizice si spirituale.

Antichitatea greaca si latina nu putea ramane indiferenta fata de aceasta mare aventura astfel incat calatoria este nelipsita din literatura lumii greco-latine. S-a spus despre Homer ca a condensat umanitatea intr-un spatiu riguros trasat, limitand astfel dimensiunea aventurii, ca geografia sa este extrem de precisa, si nu una mitica, fabuloasa, vizionara ca in literatura orientala. Astfel calatoria apare chiar si intr-un spatiu real, bine determinat ca acela din Iliada si din Odiseea.

Calatoriile pe mare, intre care cateva peripluri de mari proportii formeaza una din temele caracteristice mitologiei grecesti, ceea ce pare un fapt firesc daca tinem cont ca civilizatiile antice si in special cele neionice si miceniana erau (sau au devenit foarte curand) thalasocratii, intemeindu-si puterea pe un comert maritim insemnat si pe suprematia asupra marilor, mai ales in spatiul mediteraneean,dar si mai departe, in Marea Neagra si chiar dincolo de Coloanele lui Hercule, pe malul iberic al Atlanticului.

In jurul anului 250 (dupa altii cu cateva decenii mai tarziu) apare primul roman cu pirati Aethiopika al grecului Heliodor. Heliodor trebuie sa fi fost bine informat in privinta activitatii pirateresti din vremea lui fiind originar din orasul sirian Emesa (sau Hemesa) ai carui locuitori faceau comert cu susan si ulei de masline iar cand conditiile erau favorabile mai organizau si cate o expeditie piratereasca, indeletnicire cu o veche traditie.

De fapt Aetiopka nu este ceea ce intelegem astazi printr-un roman cu pirati, dar este primul roman in care pirateria si piratii joaca un rol destul de important. Si iata ca dupa ce vreme de veacuri piratii au figurat numai in literatura istorica (Tucidide, Herodot, Tacit) si in poezia epica (Homer) ei patrund si in genul romanesc chiar de timpuriu.

De vreme ce pirateria este conditionata de navigatie, de viata pe mare, in romanul lui Heliodor motivul calatoriei este central. De fapt intrega intriga este conceputa ca un voiaj pe mare si pe uscat. Implicatiile sunt multiple caci Heliodor creeaza in acelasi timp o poveste de dragoste ilustrand totodata realitatile vremii sale.

Continand modelul grecesc Petronius si Apuleius isi prezinta romanele tot sub forma unor voiaje insa problematica lor este mai complexa caci aventura cedeaza loc cautarii unui cod de existenta.

In scolul al II-lea e.n., probabil dupa exemplul Satyriconului latin, se dezvolta romanul umorisitic-parodic. O reactie anticromanesca se declanseaza astfel in spatiul romanului, unde adesea, ulterior, va fi atacata iluzia realitatii propusa de literatura romanesca anterioara. Se pornea de asemenea, de la persiflarea aventurilor narate de Antonios Diogenes si de Lucius din Patrai; acesta din urma povestise in Metamorfoze despre transformarea unui om in magar.

In 1876 Erwin Rohde a considerat ca jonctiunea elegiei erotice cu naratia de calatorie in vederea zamislirii romanului, ar fi avut loc in secolul al II-lea e.n. sub impactul celei de-a doua sofistici grecesti. Expansiunea ce mai notabila a cunoscut-o insa romanul erotic, ramas principala modalitate a genului.

Motivatia romanului erotic se dedubleaza: iubirea imparte functia de generator al intrigii cu destinul; calatoria ca motiv adiacent este liantul eroilor spre implinirea erotica.Primul asemenea roman erotic pare sa fi fost Efesiaca sau Aventurile Anthieie si ale lui Habrocones, scris de Xenofon din Efes.Inainte insa de a aborda aceste romane se cuvine sa aruncam o privire asupra Odiseei, care ne ofera prima calatorie a literaturii clasice.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles