Calatori straini in ajunul domnilot pamanteni

7x puncte

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Facultate

La mitropolie, pe zidul careia pajurea bicefala a Rusiei tine pe piept vu turul muntean, mitropolitul Nectarie, al carui venit, cite cinsprezece lei c preot, se ridica la 100 000 de lei pe an, face impresia unui bon vivant roscovai vorbeste numai greceste, despre vizitele lui si alte nimicuri. Biblioteca in cai se aflau si cartile calatorului francez Sonnini, lasate de un boier, zac amesti cate cu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calatori straini in ajunul domnilot pamanteni

La mitropolie, pe zidul careia pajurea bicefala a Rusiei tine pe piept vu turul muntean, mitropolitul Nectarie, al carui venit, cite cinsprezece lei c preot, se ridica la 100 000 de lei pe an, face impresia unui bon vivant roscovai vorbeste numai greceste, despre vizitele lui si alte nimicuri. Biblioteca in cai se aflau si cartile calatorului francez Sonnini, lasate de un boier, zac amesti cate cu manuscripte slavone si grecesti. Si aici primblari si joc de carti, afai de balurile de la club, unde niste actori germani calatori reprezinta o fari proasta inaintea boierilor, cari-si traduc in greceste.

Doamna insasi si cu fete ei asista -- intre care si domnita Ralu --, foarte gatite si vesele; fiul domnulj poarta haine turcesti si turban; el ar fi intrat in sala ducindu-si la brat amant care lasase la sotul parasit sese copii. Costumul e turcesc la barbati; femei poarta rochii europene, de fabricatie vieneza, dar cingatorile sint orientale pantofii de moda constantinopolitana.
Drumul spre Giurgiu se face apoi pe sleauri noroioase si printre sate < locuintile cufundate in pamint.

Calatorul francez -- sau mai bine calatorii, fiindca sint doi frati, urmari pentru acelasi trecut napoleonian de aceeasi ura a regalitatii restaurate -vine in Moldova prin Galitia. De aici se indreapta spre sud, in tovarasia un doamne franceze, asezata in Polonia inca de la 1793. in vara lui 1817 trasui soseste la Liov si de acolo tovarasii de cale, nu fara greutati din partea pol tiei, trec spre Bucovina. Sosesc deci la Cernauti in calitate de expulzati, li se da ordinul de a iesi imediat din tara. Linga hotarul Moldovei li piere cah si, cind se pregateau sa intimpine cu armele pe acei ale caror glasuri necunoscut se auzeau in apropiere, au in fata lor un boier din imprejurimi,

cel dintii roma intimpinat in toata viata lor, care-i duce acasa, ii hraneste, ii mingiie si-i duc pina la Iasi, unde se afla in ziua de 22 iunie1.Pe aici cei doi francezi visau sa afle greci, turci, pe cari sa-i invete tactic glorioasei armate in care servisera. Dar, dusi la spatar, afla ca tara nu are armata. Se gindeau sa treaca la Constantinopol ca sa se imbarce pentru Amer: ca. Consulul francez i-ar fi scos fara zabava din Moldova, dar domnul facu s se ceara parerea Portii, si ea fu favorabila expulzatilor. Ei primisera inca d mai inainte si cinzeci de galbeni pe luna pentru fiecare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles