Bugetarea costurilor

5x puncte

categorie: Economie

nota: 9.69

nivel: Liceu

Referat despre Bugetarea costurilor
1.2 Termenul de "buget", clasificarea si premisele elaborării acestuia
Bugetul reprezintă un plan financiar, o expresie cantitativa a unui plan de activitate pregătit anterior fata de perioada la care se refera.
Bugetarea consta în prezentarea intr-un tabel a datelor rezultate în urma previziunilor. Bugetele sunt stabilite pe perioade scurte[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Bugetarea costurilor

Referat despre Bugetarea costurilor
1.2 Termenul de "buget", clasificarea si premisele elaborării acestuia
Bugetul reprezintă un plan financiar, o expresie cantitativa a unui plan de activitate pregătit anterior fata de perioada la care se refera.
Bugetarea consta în prezentarea intr-un tabel a datelor rezultate în urma previziunilor. Bugetele sunt stabilite pe perioade scurte de timp, de regula pe un an calendaristic, cu defalcare pe trimestre, si pe luni, săptămâni, putând ajunge pana la zile pentru fiecare loc de munca.

În situația în care apare o variație a activității, adaptarea bugetarii la noua situație se face prin stabilirea în prealabil a unor bugete flexibile prevăzute pe mai multe niveluri de activitate. Bugetarea presupune stabilirea de bugete care să permită prezentarea tuturor previziunilor cifrabile în întreprindere, adică crearea în interior a unor subsisteme autonome numite centre (locuri) de cheltuieli, care să se preocupe de optimizarea folosirii resurselor si obținerea de profit.

Centrul de cheltuieli este o funcțiune identificabila sau o parte a întreprinderii pentru care cheltuielile pot fi identificate.
Centrul de profit reprezintă o extindere a acestei idei pe o scara mai larga, unde nu numai costurile dar si profiturile sunt identificabile. Centrul de profit mai poate fi definit ca "acea parte a afacerii generatoare de cheltuieli si de venituri", iar centrul de buget ca "un segment al unei entități asupra căreia se poate exercita un control si pentru care se poate elabora un buget".

Se poate observa că un centru de buget poate fi un centru de cheltuieli, un grup de centre de cheltuieli sau poate coincide cu un centru de profit. Un centru tipic de profit va consta intr-un număr de centre de buget care, la rândul lor vor cuprinde fiecare fie un singur centru de cheltuieli, fie un grup de centre de cheltuieli cu legătură între ele.

Bugetul în calitatea să de instrument al conducerii activității economico-financiare are următoarele trăsături:
- Integrarea activităților de previziune, evidenta si control ale cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare;

- Descentralizarea procesului de conducere prin sectorizarea activităților întreprinderilor pe centre de responsabilitate;

- Investirea fiecărui centru cu autoritate si responsabilitate în gestiunea resurselor pentru realizarea obiectivelor previzionate;

- Abordarea activității fiecărui centru prin prisma relației dintre cheltuieli si venituri, iar pe aceasta baza, antrenarea lui la creșterea rentabilității întreprinderii si economisirea resurselor.
În funcție de nivelul de activitate pentru care se elaborează, bugetele pot fi: fixe si flexibile.

Bugetele de cheltuieli fixe cuprind cheltuieli stabilite pentru un anumit nivel de activitate productiva considerat neschimbat. În acest sens, cheltuielile nu sunt influențate sub nici o forma de oscilațiile care pot interveni pe parcurs în volumul activității desfășurate.
Bugetele de cheltuieli flexibile cuprind cheltuielile sectorului pentru care se întocmesc în raport direct cu anumite niveluri de activitate, ele adaptându-se modificărilor previzibile care pot surveni în volumul de activitate al întreprinderii.

Utilizarea bugetului flexibil este esențială pentru a facilita activitatea de control, controlul putând fi exercitat numai prin compararea costurilor care au fost prevăzute în buget cu cele care au fost efectiv înregistrate ca urmare a desfășurării activității reale.
Scopul principal al bugetului fix vizează etapa previzionării, servind la definirea obiectivelor mai largi ale întreprinderii. Acest buget nu are valoare reala în ceea ce privește controlul, cu excepția cazului când nivelul efectiv al activității se dovedește a fi în deplina concordanta cu cel previzionat.

În funcție de importanta lor, bugetele pot fi:
- Bugete de baza (bugetul producției)
- Bugete rezultante (bugetul aprovizionării, bugetul investițiilor, bugetul trezoreriei)

Bugetele sunt legate unele de altele si deci nu se poate pune problema stabilirii lor fără a se tine seama de gradul de dependenta care exista, ceea ce determina o ierarhizare a acestora. Bugetul vânzărilor condiționează celelalte bugete, deoarece la nivelul vânzărilor vor depinde cantitățile de produse ce urmează a se realiza, investițiile care se vor face, variația trezoreriei care trebuie prevăzuta.

Bugetul master reprezintă un buget general care este stabilit prin asamblarea bugetelor elaborate si cuprinzând bugetul de exploatare (reflectat prin contul de profit si pierdere) si fila de bilanț a bugetului alocat. Bugetul vânzărilor si diferitele bugete care alcătuiesc costul vânzărilor, ca de exemplu consumul de materii prime si materiale, salariile, cheltuielile de regie si altele sunt folosite la elaborarea situației bugetului de exploatare, iar bugetele care vizează activul si pasivul, de exemplu, cheltuielile de investiții, stocurile, numerarul, debitorii si creditorii, alcătuiesc formularul de bilanț al bugetului alocat. Procesul de elaborare al bugetelor începe prin comunicarea detaliilor privind politica de previzionare a întreprinderii si liniile de acțiune pe care trebuie să le adopte persoanele responsabile de pregătirea bugetelor parțiale.

- Comitetul de buget elaborează si coordonează bugetele, fiind alcătuit dintr-un grup de experți în domeniu. Comitetul este asistat de un responsabil de buget care se ocupa de administrarea bugetului si asigura asistenta si informațiile de specialitate în timpul elaborării bugetului. Procesul de elaborare a bugetelor se desfășoară anterior perioadei de buget si acolo unde bugetele au caracter rulant, bugetarea

- Înainte de elaborarea bugetelor este esențial să se asigure prognozarea. Prognoza este o anticipare a evenimentelor viitoare, bugetul vizând o serie de activități programate în vederea obținerii unui rezultat. La elaborarea bugetelor realiste se prognozează un număr mare de factori, cum ar fi: volumul vânzărilor si a preturilor, nivelul salariilor, a stocurilor de materiale si a preturilor, rata inflației ,costurile de regie, etc. Principala prognoza pe care se bazează o mare parte a previzionării ulterioare este cea a vânzărilor. Se întâlnesc un număr mare de metode de prognozare ce pot fi utilizate, de la analiza regresiei lineare simple pana la analiza seriilor de timp, sistemele de egalizare exponențială, metoda analizei regresiei multiple si metodele specializate de tip Box Jenkins.

- Coordonarea si comunicarea între funcții sunt esențiale pentru a asigura bugetele interconectate si fezabile.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles