Bucurestiu

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 8.94

nivel: Liceu

Centru Politic

Parlamentul României este organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a României.

Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Bucurestiu

Centru Politic

Parlamentul României este organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a României.

Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații.

Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbatere primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat. După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealală Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.

Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o ppropunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării.

Ședințele celor două camere se desfășoară separat, articolul 65 din Constituția României definind situațiile în care au loc ședințe comune.

Centru Industrial

Bucurestiul este un centru care atrage multe materii prime din hinterlandul apropiat, din regiuni mai indepartate sau direct din import. Astfel, pe langa productia termoelectrica proprie (data de termocentralele Bucuresti-Sud, Bucuresti Vest, Grozavesti) primeste prin liniile de inalta tensiune o cantitate mare de energie electrica de la alte centrale electrice (Rogojelu, Turceni, Portile de fier, Lotru).

Industria siderurgica proprie (laminate, otel) si industria constructoare de masini se bazeaza pe produse siderurgice din alte centre (Galati, Hunedoara). La aceasta se adauga metale neferoase (aluminiu de la Slatina, Cupru, zinc etc.). In mod similar si alte ramuri proprii (prelucrarea cauciucului, a maselor plastice, medicamente, industria textila, a pielariei, industria usoara) "absorb" materii prime si produse din exteriorul orasului. Deci Bucurestiul este foarte dependent industrial de alte centre, regiuni, intreprinderi.

Orasul are o puternica zonare functionala interna, cuprinzand zone industriale, zone de transport, zone rezidentiale, comerciale, administrative, zone de agrement.

Zonele industriale mai compacte (concentrate) sunt zona de sud-est (Dudesti), cu industrie chimica; zona de est (Faur - Republica); zona de nord-est (Pantelimon- Obor); zona de nord(Floreasca-Pipera) cu industrie electrotehnica; zona de vest (Militari); zona de sud-vest (Vulcan, Electromagnetica), zona de centru-sud (Timpuri Noi). Exista platforme industriale si in exteriorul orasului (IMGB, Danubiana, Baneasa, Bucuresti-Vest).

Zonele de transport cuprind axele rutiere din exteriorul si interiorul orasului, zonele de triaj, garile si autogarile, aeroporturile etc.
Zonele rezidentiale cuprind spatiul urban in totalitate; exista insa zone relativ noi, sub forma unor adevarate cartiere de blocuri, cu functie rezidentiala predominanta, cum ar fi: Drumul Taberei, Titan, Colentina, Pantilomon, Militari, Berceni etc.

Zonele comerciale cuprind indeosebi centrul istoric al orasului, iar zonele administrative sau culturale au mai mult un caracter punctiform. Zonele de agrement sunt mai bine individualizate (Herastrau, Baneasa etc).

Centre Culturale

Biblioteca Consiliului Britanic: Dorobantilor 14, tel: 210.03.14

Casa Americii Latine: Primaverii 17, tel: 212.17.62

Centrul Cultural American:Jean Louis Calderon 7-9, tel: 210.40.42

Centrul Cultural European: Primaverii 50, tel: 618.50.04

Centrul Cultural "F. Schiller": Batistei 15, tel: 211.32.29

Centrul Cultural Spaniol: Paris 34, tel: 212.13.54

Centrul Cultural Ungar: Batistei 39, tel: 210.48.84

Fundatia Soros: Victoriei 155, bl. D1, sc. 7, et. 3, tel: 659.74.27

Institutul "Goethe": Henri Coanda 22, tel: 312.02.31

Institutul Francez: Dacia 77, 210.02.24

Institutul Italian de Cultura: Sfantul Stefan 3, tel: 323.48.41

Institutul Slovac: Otelari 3-5, tel: 312.68.26

Uniunea Elena: Vasile Alecsandri 8, tel: 211.22.54

Palatul Patriarhiei
Reședința patriarhală
Catedrala

Catedrala Patriarhala, Palatul Patriarhal si Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de prima insemnatate al Bucurestilor, care-si are inceputurile in vremurile de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin manastirea ctitorita in 1656 de voievodul Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658). Biserica cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau.

Sfantul locas a fost pictat pentru prima data in 1665, in timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelasi domnitor a hotarat, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca manastirea sa devina resedinta mitropolitana.

De fapt, mitropolitul Stefan isi stabilise deja aici resedinta inca de prin anul 1661. In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala si biserica mitropolitana a devenit Catedrala Patriarhala.

n decursul timpului, Catedrala si Palatul cu paraclisul sau au fost reparate, s-au facut extinderi si transformari, dintre care cele mai importante lucrari au avut loc in anii 1792-1799 (initiate de mitropolitii Filaret al II-lea si Dositei Filitti), 1834-1839 (initiate de mitropolitul Grigorie Dascalul si terminate dupa moartea sa), 1932-1935 (initiate de patriarhul Miron Cristea), 1960-1962 (initiate de patriarhul Justinian Marina, proiectant arh. Paul E. Miclescu), precum si in anii 1989 si 2000-2001, acestea din urma cu binecuvantarea si cu inalta purtare de grija a Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist.

Catedrala si-a recapatat forma initiala in urma restaurarii realizate intre 1960-1962 din initiativa patriarhului Justinian Marina. E a a fost construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Arges, zidita de domnitorul Neagoe Basarab. Ca si aceasta, este compusa din altar si naos, inscriind in plan o forma treflata, dintr-un pronaos supralargit, sprijinit pe coloane din piatra, de sectiune octagonala, prevazute, la partea superioara, cu remarcabile capiteluri sculptate in maniera compozita si poleite, iar in elevatie prezinta aceleasi patru turle prismatice.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles