Bucuresti - Alexandria Rosiori de Vede-Turnu Magurele

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Liceu

Parasind Capitala, pe DN 6, in drum spre AlexAZandria, la 13 km departare de Bucuresti, pe o te-rasa a riului Sabar, exista un teren locuit in difeAZrite perioade de timp, fapt dovedit de cercetarile arheologice, organizate cu ani in urma.Parcela agricola situata in spatele fabricii de nutret combinat Bragadiru este taiata pe toata lungimea sa de drumul de tara ce duce din soseaua nationala la sat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Bucuresti - Alexandria Rosiori de Vede-Turnu Magurele

Parasind Capitala, pe DN 6, in drum spre AlexAZandria, la 13 km departare de Bucuresti, pe o te-rasa a riului Sabar, exista un teren locuit in difeAZrite perioade de timp, fapt dovedit de cercetarile arheologice, organizate cu ani in urma.Parcela agricola situata in spatele fabricii de nutret combinat Bragadiru este taiata pe toata lungimea sa de drumul de tara ce duce din soseaua nationala la satul Clinceni, la aproximativ 3 km distanta fata de intreprinderea amintita.
Vestigiile geto-dace (secolele Ii--I i.e.n.) descoAZperite au cuprins locuinte atit de suprafata, cit si ingropate in pamint, folosite concomitent.

Sub aspectul formelor si dimensiunilor casele difera unele in raport cu altele ; astfel, o parte dinAZtre ele prezentau o forma patrulatera cu colturile rotunjite, iar celelalte, de dimensiuni mai reduse,au avat contur eliptic. Aproape in fiecare incaAZpere era amenajata cite o vatra sau un cuptor.

Mentionam ca aici s-a identificat un cuptor penAZtru reducerea minereului de fier, unicul de acest gen datind din secolele II--I i.e,n. si descoperit pina in prezent in Cimpia Munteniei.Ceramica, lucrata cu mma ori la roata, prezinta caracteristicile generale epocii geto-dacilor.Asezarea, plasata pe o terasa nu prea inalta din apropierea Sabarului, la o distanta de cea 200 m de vechea albie a riului, se inscrie in categoria celor deschise, nefortificate artificial.

Faza de inceput a locuirii 232j96c a putut fi identificata cu certitudine pe baza unei torti de amfora de tip rhodian, cu inscriptie, datata in a doua jumatate a secolului al II-lea i.e.n. Sfirsitul asezarii s-a staAZbilit datorita descoperirii unei alte torti de amfora locala, de imitatie rhodiana, cu incercare de scriere a literelor grecesti (un exemplar asemanator s-a gasit numai la Cetatenii din Vale), incadrat la sfir-situl secolului I i.e.n.

Vestigiile geto-dacice de la Braaadiru au fost suprapuse de altele mai tirzii din perioada feuda-lismului timpuriu (secolele IX--XI).
Casele sint fie ingropate in pamint (mai rare), fie de suprafata ; cele de suprafata au vetre sau cuptoare menajere in preajma carora existau ras-pindite fragmente ceramice.Pe baza inventarului ceramic s-au distins doua faze de locuire ; prima cuprinde sfirsitul secolului al IX-lea si persista pina la inceputul veacului urAZmator ; a doua faza acopera secolul al X-lea si primele decenii ale secolului urmator.

Situata la 25 km sud-vest de Bucuresti, in comuna Mihailesti Novaci, pe malul drept al Argesului, asezarea de la Popesti reprezinta un important centru getic, ce corespunde epocii lui Burebisla. Acolo se poate ajunge continuind drumul pe DN 6 BucuAZresti -- Alexandria, pina in comuna Mihailesti, iar de aici la 5 km spre est se afla cetatea getica PoAZpesti, pe un pinten al terasei Argesului, inalt de 18--20 m, deasupra luncii cu lungimea de l 200 m si latimea tot atit de mare.

In scopul apararii locul a fost strabatut de doua santuri sapate transversal. Segmentul sudic, de altfel cel mai mare, forAZmeaza vatra satului. Segmentul de mijloc este ocupat de cimitirul actual al satului, cu o biserica din secolul al XVII-lea de la Serban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu. Al treilea segment, din virful promontoriului, numit Nucet -- dupa existenta unei vechi livezi de nuci, azi complet dispaAZruta -- are forma dreptunghiulara si constituie acropola asezarii antice.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles