Bucovina

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Fresca, “cea mai indrazneata si mai dificila dintre tehnicile picturii” (Michelangelo), imbraca peretii exteriori ai bisericilor asemeni unei…”carti deschise cu continut biblic” (Carola Giedion-Welcker) care “…ar trebui timp de luni intregi cercetata cu o atentie pasionata”. (Nicolae Iorga).

Numind “Judecata de Apoi” de l[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Bucovina

Fresca, “cea mai indrazneata si mai dificila dintre tehnicile picturii” (Michelangelo), imbraca peretii exteriori ai bisericilor asemeni unei…”carti deschise cu continut biblic” (Carola Giedion-Welcker) care “…ar trebui timp de luni intregi cercetata cu o atentie pasionata”. (Nicolae Iorga).

Numind “Judecata de Apoi” de la Voronet, Petru Comarnescu preciza ca:”…nicaieri aceasta tema, frecventa in Occident ca si in Orient ca si in Occident, nu are atata bogatie de scene si o ata de indemanatica si dramatica inlantuire, nici la Camposanto din Pisa, nici la Padova unde Goitto a pictat-o pe la 1305 in capela familiei Scrovegni, nici la celelalte biserici din tara”. Celebrul de acum “albastru de Voronet” – ca si verdele-rosu al Sucevitei, galbenul Moldovitei, verdele Arborelui, rosu Humorului – fac actul de bravura al operei cu care zugravii au avut temeritatea sa infrunte firea, o natura ce parka si ea”…intretine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzator infaptuirii omului”, avansa dr. Andre Lwoff, laureate al Premiului Nobel, continuand: “totul este ata de armonios ca te dispune la o meditatie ce-ti da impulsuri optimiste…In pridvorul fiecarui lacas din “arhipelagul manastiresc”, in Tara de Sus cunosti si traiesti implinirea sentimentului linistii…”.

Puternice nuclee de duhovnicie, de cultura si creatie artistica de la inceputul existentei lor, lacasurile Bucovinei isi continua menirea, prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc.
Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si picture manastirilor Putna (1469), Hagigadar (1513), Probota (1530), Rasca (1542), Slatina (1561), Dragomirna (1609), Solca (1613), vechimea si valoarea bisericilor din Radauti (1360), Siret (1360), Baia (1467), Dolhestii Mari (1480), Patrauti (1487), Sf. Ilie (1488), Balinesti (1493), Dorohoi (1495), Botosani (1496), Volovat (1502), Reuseni (1504), Parhauti (1522), Suceava (1522), Rarau (1541), precum si a bisericilor din lemn, bogatia muzeelor de istorie si de arta, rafinamentul creatiei artizanale (arhitectura, port, datini), monumentele naturii, peisajul de exceptie, au concurat la decernarea distinctiei POMME d’OR (“Marul de Aur”) – 1975 Bucovinei, de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (F.I.J.E.T).

Au constituit toate acestea motiv determinant si pentru inscrierea unei bune parti a tezaurului bucovinean in Catalogul UNESCO “Mari monumente ale lumii” – bisericile si manastirile Patrauti, Probota, Sf. Gheorghe- Suceava, Humor, Moldovita, Arbore, Voronet, Sucevita. Ramane in continuare vie opera creatorilor adesea necunoscuti, suma credintei, virtutilor, curajului si modestiei lor care le configureaza geniul.

In continuare vom prezenta in ordine cronologica bisericile pictate la exterior, a manastirilor si a celorlalte biserici, declarate monumente istorice, de arhitectura si de arta, alaturi de care vor fi si alte informatii - la un loc, tezaur ce explica imaginea de “pamant ravnit” a Bucovinei.

Bucovina – dealurile Moldovei pe care se plimba ingerii
Humor
In padurile nesfarsite de la poalele Obcinei Mari, vornicul Oană intemeia loc de rugaciune pe valea raului Humor, dupa 1400, in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Se mai vad ruinele zidurilor, in vecinatatea actualei biserici, construita in 1530 “cu cheltuiala si osteneala” logofatului Teodor Bubuiog, indemnat de voievodul Petru Rares. Viata monahala a calugarilor a fost intrerupta dupa 1774, in timpul ocuparii Bucovinei de catre Imperiul Habsburgig; biserica s-a mentinut cu indeletniciri parohiale pana la 1 august 1991 cand si-a recapatat statutul de manastire, acum fiind slujita de calugarite.

Arhitectura.
Edificiul de plan treflat fara turla pe naos, ca si in cazul altor ctitorii boieresti. Elemental particular este pridvorul deschis cu arcade, noutate in epoca determinate atat de traditia constructive locala (prispe, foisoare), cat si de influentele renascentiste din exterior (“loggia” preluata mai tarziu de “stilul brancovenesc”). O noutate este si tainita situate deasupra gropnitei, unde se pastrau, la zile de restriste, obiectele de pret. Fatadele prezinta cunoscutul joc de arcaturi si ocnite, ancadramentele din piatra sunt dreptunghiulare la ferestrele gotice bipartite. Turnul de aparare a fost inaltat de domnitorul Vasile Lupu (1641).

Pictura interioara, realizata de “Toma zugrav ot Suceava” (1535), pastreaza linia iconografica, accentuand miscarea si umanismul expresiilor – Cina cea de taina (absida altarului), Ospetia lui Avram (conca de sud), Tabloul votive, Maica Domnului (cupola pronaosului). Sunt remarcabile portretele ctitorilor (firidele gropnitei), icoanele de factura bizantina (sec XVI) si pietrele de mormant.

Pictura exterioara vadeste pe deplin arta mesterului Toma, la cele mai vechi fresce exterioare din Bucovina.unica prin valoare in picture noastra veche este imaginea Maica Domnului cu pruncul din timpanul portalului; tot in pridvor, Judecata de Apoi se lasa privita si din exterior, luminata prin arcade. Daca peretele Nordic a fost in mare part esters de intemperii, cel dinspre sud se constituie intr-un real tezaur. Imnul acatist (24 strofe-scene) ocupa majoritatea suprafetei, ilustrat in special prin Glorificarea Maicii Domnului si monumentala compozitie Asediul Constantinopolului, voita eroare istorica purtand mesajul antiotoman specific vremii; li se adauga Rugul in flacari, Acatistul Sf. Nicolae si Parabola fiului risipitor.

Absidele bisericii cuprind Cinul (Deisis), rugaciune a turturor sfintilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, fresca de amploare considerate si ca o invovatie la apararea Moldovei in fata amenintarii otomane. Tetraevangheliarul de la Humor (1473) cu celebra miniature a domnitorului Stefan cel Mare si Sfant si jiltul pe care sunt sculptate “capete de bour”, certifica printer altele valoarea centrului de cultura care a fost manastirea inca de la inceputuri.

Moldovita
Pe locul unei biserici din lemn, domnitorul Alexandru cel Bun ctitorea in jur de 1410mo biserica de piatra, intarita pentru observare si straja. O alunecare de teren afecteaza grav constructia, la sfarsitul secolului al XV- lea, asa incat urmasul Petru Rares inalta manastire pe pamant mai sigur, la 1532, pastrand acelasi patron.

Arhitectura. Biserica este a doua (dupa Humor) si ultima cu pridvor deschis. Sunt pastrate caracteristicile monumentelor epocii lui Stefan cel Mare si Sfant (tainita, cameramormintelor, firide la abside, ocnitesub cornisa, chenarele ferestrelor si usilor in arc frant cu rozete in trifoi, elemente de inraurire gotica); soclul de piatra cioplita creste in partea superioara, inchipuind loc de odihna (banca). Planul cladirii este trilobat, cu bolta pronaosului, eleganta, sprijinita, mai putin obisnuit, pe opt arce in loc de patru.
Clisiarnita, valoros edificiu inaltat in 1612 prin osardia episcopului Efrem de Radauti, a fost resedinta domneasca, scoala de copisti- miniaturisti, loc de pastrare a tezaurului manastiresc. Zidul de incinta inalt de 6 metri, gros de peste un metro, mai are metereze deasupra drumului de straja si turnuri intarite; arcada gangului de intrare este impodobita cu rozete si motive florale, sub influenta stilului promovat la Dragomirna.

Pictura interioara nu se abate de la traditie, insa Rasignirea (naos) este socotita cea mai valoroasa realizare pe aceasta tema din bisericile bucovinene; se fac in mod current asemanari cu arta italiana (Cobararea de pe cruce) sau cu iconarii Novgorodului din sec. al XV-lea (Plangerea lui Iisus, peretele de nord). In conca altarului, la o masa concave, Cina cea de taina il are pe Iisus in centru intr-o atitudine plina de caldura fata de apostolul Ioan. Bogatiia elementelor figurative si decorative, culorile –dominant galbenul – sunt fericit imbinate la imaginile Fecioara oranta (bolta pronaosului), si Maica Domnului Induratoare (timpanul portalului), chip mai umanizat si mai tragic decat in orice alta reprexentare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles