Braila hidrologie

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Braila hidrologie
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg ce izvorăsc de sub vârful Kan-del (1241m), și se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Du-nărea curge c[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Braila hidrologie

Referat despre Braila hidrologie
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg ce izvorăsc de sub vârful Kan-del (1241m), și se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Du-nărea curge către sud-est pe o distanță de aproximativ 2860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Fig.1 traseul Dunarii de la izvor la varsarea in Marea Neagra

Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1075 km (intre Bazias si Marea Nea-gra), reprezentand 38% din lungimea fluviului.
Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) și are afluenți în alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratisla-va, Budapesta și Belgrad.

Etimologie
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros, Istru, Hister, Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile grecești și Danubius în cele latine romane.

Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, și modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba sârbocroată, Dunav în limba bulgară, Dunai în limba ucraineană, pentru țările riverane, și Danube în limba engleză și limba franceză și Tuna în limba turcă.

Regimul hidrologic
Din cauza așezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est și influențele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existența unor importante variații de nivel și de debit în cursul anului și în decursul timpului. Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor abundente, însa în cursul superior și mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creșterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porților de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail.

Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orșova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistreaza toamna și uneori iarna: 1.250 m3/s la Orșova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Oltenița (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).

Temperatura apelor
Temperatura apelor Dunării se află sub influența directă a temperaturii aerului și într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălizirea apelor începe în luna martie și ține până în luna august după care urmează procesul de răcire. Gheața poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheată este, in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheț se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).

Dunarea in Romania
Bazinul Dunării in Romania detine 29,9% din total.
Fig.2 Dunarea in zona Brailei
Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Cursul inferior se desfășoară pe o distanță de 1.075 km. între localitățile Baziaș și Sulina, facând graniță cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) și Ucraina (53,9 km). Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este împărțit in 5 sectoare (Ujvari, 1972):
- Defileul carpatic (144 km.)
- Sectorul sud-pontic (566 km.)
- Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km.)
- Sectorul predobrogean (80 km.)
- Sectorul deltaic (90 km.).

Colectează majoritatea râurilor din România cu excepția celor din Dobrogea. Afluentii Dunarii sunt: Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut.
Apele freatice se gasesc in lunca si pe terase, sub ele exista si ape captive. Transportă anual cca 60 milioane tone aluviuni și 200 miliarde mł de apă. Prezintă importanță deosebită pentru: navigație, hidroenergie, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populație.

În Lunca Dunării se află multe așezări printre care 18 orașe, (Moldova Nouă, Or-șova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversată de cinci șosele și două căi ferate.

În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inunda-țiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecin-țe catastrofale în perioadele de inundații.

Baltile Dunarii
Bălțile Dunării sunt insule aflate pe cursul inferior al Dunării, înconjurate de brațe ale fluviului. Cele mai mari sunt: Balta Ialomiței si Insula Mare a Brăilei. Acestea se întind de la Călărași până la Brăila. Dunărea are cea mai mare luncă (30 km). Are dublă bifurcație: Brațul Borcea și Dunăre includ Balta Ialomiței si Brațul Măcin și Bratul Crè-menea includ Insula Mare a Brăilei. În acest sector sunt două poduri construite: Podul Carol I (între Fetești și Cerna Vodă) si Podul Giurgeni-Vadu Oii.
Fig.3 Insula Mare a Brailei Fig.4 Insula Mare a Brailei
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles