Biserica ortodoxa romana in timpul comunismului

2x puncte

categorie: Religie

nota: 9.49

nivel: Liceu

Vorbim frecvent despre moștenirea perioadei comuniste. Dar va exista și o moștenire tranziției, care va structura, în mod previzibil, statutul social și legal al Bisericii și al religiei în România. Statul comunist limitase modalitățile de exprimare ale Bisericilor la ceea ce mai mulți ierarhi, teologi și intelectuali ortodocși au numit mai târziu “gheto-ul liturgic”.

.[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Biserica ortodoxa romana in timpul comunismului

Vorbim frecvent despre moștenirea perioadei comuniste. Dar va exista și o moștenire tranziției, care va structura, în mod previzibil, statutul social și legal al Bisericii și al religiei în România. Statul comunist limitase modalitățile de exprimare ale Bisericilor la ceea ce mai mulți ierarhi, teologi și intelectuali ortodocși au numit mai târziu “gheto-ul liturgic”.

...

S-ar putea vorbi așadar de un regim de partial establishment, de care beneficiază cultele recunoscute (deci îndeosebi cele tradiționale). Putem considera că principala transformare pe care o aduce sfârșitul lui 1989 statutului în societate al Bisericii Ortodoxe Române constă în (re)instalarea ei în mai toate sferele vieții publice.

Aceasta își redobândește (ca și în cazul celorlalte culte recunoscute, dar mai vizibil) accesul la principalele instituții publice (în școală, prin educația religioasă și reintegrarea învățământului religios în cel public; în spitale, orfelinate, penitenciare, armată etc., prin asistența socială și religioasă pe care o asigură în televiziune și radio, prin spațiul de antenă care se acordă emisiunilor religioase), mai puțin în cele explicit politice (din care tinde să se retragă); își restabilește o sumă de drepturi simbolice (reinstaurarea jurământului legal pe Cruce și pe Evanghelie, instalarea de icoane în școlile publice și în alte instituții de stat, restabilirea denumirilor religioase pentru străzi, orașe și unele instituții de asistență socială, asocierea la aproape toate celebrările publice cu semnificație oficială (prezența la deschiderea lucrărilor Parlamentului, la învestitura Guvernului și a Președintelui, la sărbătorile naționale). Controlul statal instituționalizat asupra Bisericii dispare de facto (deși nu și de iure, prin menținerea Legii cultelor din 1948), după cum dispare și adversitatea funciară a regimului politic față de instituția religioasă, prin evacuarea ideologiei atee.

Biserica este, dimpotrivă, reinvestită de către actorii publici statali cu legimitatea morală a unui partener de dialog, în timp ce (în ciuda contestărilor unora dintre acțiunile bisericești de către unii din membrii societății civile) încrederea socială în Biserică la modul general (cu toate precauțiile metodologice de rigoare) rămâne foarte ridicată.

Totuși, schimbarea atitudinii față de Biserică a actorilor politici nu este lipsită de ambiguitate. Dacă în regimul comunist imaginea Bisericii era instrumentalizată în folosul regimului partidului-stat, după 1989, deținătorii puterii politice perpetuează, la nivel informal, instrumentalizarea religiei (sau cel puțin a legitimității instituției ecleziastice) în beneficiu personal: întrucât credința în Dumnezeu a devenit, după 1989, noua normă socială (într-o societate în care ateii declarați sunt, la recensământul din 1992 ca și la cel din 2002, mai puțin de 1% din populație), toți liderii politici s-au grăbit să își exprime atașamentul față de Biserică și mai ales față de cea ortodoxă, atitudine abia recent sancționată de autoritățile ecleziastice.

Iar acest lucru s-a petrecut de-a lungul întregii perioade postcomuniste, în timp ce instituția Bisericii însăși încerca să se retragă în sfera proprie, prin separarea progresivă unilaterală a clerului ortodox de viața politică. Abia acest gest marchează o ruptură în raport cu tradiția istorică bisericească (și nu doar cu situația sa din perioada comunistă, dar și cu tradiția interbelică a Bisericii Ortodoxe). Viitorul statutului Bisericii în societatea românească este deschis, datorită absenței legii cultelor. Noul proiect de Lege a cultelor nu aduce o mutație majoră în regimul cultelor, iar adeziunea la U.E. nu presupune o astfel de transformare (art. 52 Constituție).

Cel mai probabil, formula găsită va fi (pe termen mediu) cea a susținerii cultelor recunoscute de către Stat. Cu atât mai mult cu cât ea nu este incompatibilă cu situația din alte țări ale Uniunii. Însă, ca în întreaga societate românească, lipsește în Biserică asumarea integrală a responsabilității pentru aspectele negative ale propriei moșteniri istorice. Lipsește un vizibil proces al comunismului. Încep să iasă la iveală martirii, dar nu și vinovații. Conform tipologiei stabilite de Daniel Barbu și care se aplică întregii societăți românești postcomuniste, dar și membrilor Bisericii în particular (10), culpa politică a pasivității, culpa morală a supunerii “active”, sunt aspecte aproape invizibile în discursul oficial (ultima, cu mici excepții), ocultate prin refuzul publicizării dosarelor clerului.

În concluzie, putem spune că, în ciuda transformărilor semnificative ale statutului și ale rolului public al Bisericii Ortodoxe Române, moștenirea instituțională și discursivă din perioada regimului comunist face încă parte integrantă din situația postcomunistă a acesteia (și a religiei în general). Cum s-a întâmplat în întreaga societate românească, despărțirea de comunism s-a făcut prin declarații solemne mai degrabă decât printr-o autoexaminare critică.

A fost preferată recuperarea idealizată, la nivel discursiv, a memoriei și a tradițiilor instituționale interbelice. Astfel, această dinamică între elementele de continuitate și cele de ruptură (în raport cu perioada regimului comunist) face din evoluția postcomunistă a Bisericii mai degrabă o oglindă decât un model al transformării societății românești
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Religie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles