Behavorismul si neobehavorismul

1x punct

categorie: Psihologie

nota: 9.90

nivel: Facultate

WATSON considera ca pentru a deveni stiintifica, practica, utila, Ψ trebuie sa realizeze urmatoarele dependente:sa-si schimbe obiectul, sa inlature constiinta si s-o inlocuiasca cu comportamentul, singurul ce poate fi studiat obiectiv, poate fi observat, masurat;trebuie sa-si schimbe metoda de investigare cu metode obiective;sa-ai achimbe finalitatea, sa tinteasca nu numai spre descrierea, exp[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Behavorismul si neobehavorismul

WATSON considera ca pentru a deveni stiintifica, practica, utila, Ψ trebuie sa realizeze urmatoarele dependente:sa-si schimbe obiectul, sa inlature constiinta si s-o inlocuiasca cu comportamentul, singurul ce poate fi studiat obiectiv, poate fi observat, masurat;trebuie sa-si schimbe metoda de investigare cu metode obiective;sa-ai achimbe finalitatea, sa tinteasca nu numai spre descrierea, explicarea fenomenelor psihice, ci si spre formularea unor legi ale comportametului.

Intreaga sfera a vietii psihice e impartita in 3 clase de organizari comportamentale:viscerale (cuprind comportamentele prin care se exteriorizeaza emotiile: frica, furia, mania);motorii (cuprind comportamente manipulatorii posturale, locomotorii);laringeale (cuprind comportamente verbale datorate miscarilor laringelui). Unitatea acestei organizari comportamentale da nastere personalitatii umane.Totul este redus la cele 3 organizari comportamentale; numai in felul aceste credea WATSON, psihologia poate fi scapata de "cosmarul" subiectivismului.Singura cale de formare a comportamentului, o reprezinta obisnuinta, invatarea sub influenta stimulatoare a mediului, acesta fiind totul, iar ereditatea neavand nici un rol.Cele 3 forme de organizari comportamentale se dezvolta treptat, succesiv de-a lungul vietii individului.

Meritul cel mai mare, poate, al behaviorismului, este acela ca leaga omul de lumea obiectelor, reintroducand psihologia pe linia materialismului si determinismului natural si social.Omul behaviorismului e concret, real, viu, solicitat si determinat in actiunile sale de mediul natural si social in care traieste - rezulta o psihologie practica, centrata pe studierea omului, in conditiile lui firesti de viata, pe anticiparea si eventual pe controlarea comportamentului sau.

Behaviorismul nu e atat o teorie a comportamentelor, cat si o pozitie metodologica.In aceasta calitate el se opune: teoriilor ipotetico-deductive (indepartate de fapte, de observatii); teoriilor mentaliste care fac apel la entitati mentale ca sursa a comportamentelor; teoriilor dualiste; teoriilor psihofiziologice (reductioniste).

B. greseste atunci cand simplifica nepermis omul si viata sa; omul behaviorismului este concret, real viu, insa mutilat si saracit sub raport psihic, dezgolit de orice continut psihologic care acorda "substanta" vietii reale: constiinta, sentimente, motivatie, vointa.Evident, acestor limite si erori, behaviorismul a starnit reactii adverse puternice, polemici virulente, refuzul categoric al unor autori de a-l accepta.Behaviorismul, de aceea a fost numit "glandologic" sau "stiinta spasmului muscular".I se imputa mutilarea si caricaturizarea omului, ignorarea aspectelor intentionale ale comportamentului, faptul ca propune psihologiei un obiect de studiu din afara sa.

In fata acestei critici categorice, B. incearca sa se redreseze, sa-si croiasca un nou drum, sa-si exagereze unele din ameliorarile initiale si astfel, din 1938 apare un NEO-BEHAVIORISM , care desi nu renunta total la postulatele initiale, introduce atat de multe modificari, incat uneori ajunge aproape la autonegare si autodistrugere, chiar daca aceasta este doar aparenta.Au incercat maniere de renovare a behaviorismului, cum ar fi behaviorismul fiziologic - MAX MEYER, care ia in considerare mecanismele sistemului nervos in functionarea comportamentului; behaviorismul bio-social - A.P.WEISS, centrat pe implicarea mai pronuntata a omului in mediul social

Apar variantele propriu-zise de neo-behaviorism, TOLMAN, immoieste hehaviorismul considerand ca: intre stimul si reactie introduce o serie de variabile intermediare (impulsuri fiziologice, ereditatea, varsta, experienta anterioara, constiinta, ideile, gandirea, etc), refacand imaginea unitara reala a omului, deteriorata anterior de WATSON.TOLMAN considera ca omul actioneaza determinat si orientat de o serie de scopuri, asteptari pe care le are - rezulta ca TOLMAN paraseste relatia determinative S-R in favoarea unei "spontaneitati" interne a activitatii umane - deci, constiinta este reintrodusa, rolul factorilor motivationali este recunoscut.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles