Basmul - Povestea lui Harap-Alb

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.04

nivel: Liceu

Date despre autor și operă:

În realizarea poveștilor sale, Ion Creangă pornește de la modele populare, caracterizând teme de circulație universală cu o vechime uneori mitică. Cercetătorii operei scriitorului român au găsit asemănări între ”Capra cu trei iezi” și un motiv din fabulele lui La Fontaine, între “Soacra cu trei surori” și un basm armean, în[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Basmul - Povestea lui Harap-Alb

Date despre autor și operă:

În realizarea poveștilor sale, Ion Creangă pornește de la modele populare, caracterizând teme de circulație universală cu o vechime uneori mitică. Cercetătorii operei scriitorului român au găsit asemănări între ”Capra cu trei iezi” și un motiv din fabulele lui La Fontaine, între “Soacra cu trei surori” și un basm armean, între “Punguța cu doi bani”, și unele povestiri indiene, sau între Povestea lui Harap-Alb și omul fără barbă al lui Emile Legrand, fără să fie vorba de o influență directă asupra lui Creangă, care n-avea cum să cunoască toate aceste scrieri.

În creația lui sunt și alte motive care apar în spații culturale foarte depărtate: motivul călătoriei, al încercării puterii, al animalelor recunoscătoare și al tovarășilor devotați, motivul apei vii și al apei moarte etc. Harap-Alb în slujba spânului amintește de Heracles; sclavul lui Euristen, și de muncile lui, iar trimiterea eroului peste mări și țări și însoțirea lui cu făpturi năzdrăvane seamănă cu expediția lui Iason după lâna de aur din Colhida. Existența acestor teme și motive la Creangă a fost determinată de faptul că izvorul principal al poveștilor sale este folclorul românesc, unde ele circulă așa cum circulă în poveștile tuturor popoarelor.

Influența folclorică este însă mai largă și nu se reduce doar la prelucrarea nucleelor narative universale. Ion Creangă valorifică și alte elemente care conferă poveștilor un caracter specific, popular-românesc. Basmul “Povestea lui Harap-Alb” a apărut în revista “Convorbiri literare”, la 1 august 1877, apoi în același an în ziarul “Timpul”.

Subiectul operei :

Povestea lui Harap-Alb are în linii mari următorul subiect:

- Verde-Împărat îi cere fratelui său să-i trimită pe cel mai vrednic dintre nepoți ca să-l lase urmaș după ce n-o mai fi: craiul, tatăl băieților, îi supune unei probe a curajului, la care nu rezistă decât mezinul. Acesta, povățuit de Sfânta Duminică, pe care o milostivise, îi alege un cal năzdrăvan, care în aparență este o mârțoagă și pleacă la drum, nu înainte de a asculta sfaturile tatălui său. În ciuda povețelor este păcălit de spân, care-l face rob. Ajunși la casa lui Verde-Împărat, spânul se dă drept nepotul moștenitor și din orgoliu nemăsurat îl supune pe adevăratul nepot unor încercări deosebite, poruncindu-i, pe rând, să aducă „sălățile" din grădina ursului, pietrele nestemate din grădina cerbului și pe fata împăratului Roș. Ajutat de felurite personaje grotești, povățuit de cal, însoțit de niște simpatici monștri; Harap-Alb se descurcă de minune în toate împrejurările reușind să treacă cu bine peste toate probele.

În final impostorul este demascat și pedepsit iar eroul este răsplătit primind binecuvântarea împăratului Verde, împărăția și pe fiica împăratului Roș, de a se căsători cu aceasta.
După cum se vede, « Povestea lui Harap-Alb (1877) » apare ca un mic roman de aventuri, realizat însă în cel mai autentic spirit popular, respectând adică tematica, compoziția epică, eroii, ajutoarele lor, precum și mijloacele de exprimare specifice prozei populare. Concepută ca un lung șir de peripeții și încercări la care e supus un tânăr pentru a-și dovedi vrednicia, curajul, puterea și înțelepciunea, povestea cuprinde în sine o idee morală fundamentală: aceea că binele și adevărul triumfă în ciuda tuturor piedicelor, că meritele omului sunt răsplătite.

Formula de descriere a poveștii, precum și motivele tipice unui basm popular- motivul împăratului fără urmaș (avea numai fete); motivul probei destoiniciei; motivul neascultării sfaturilor date de tată; motivul probelor depășite etc. Creangă improvizează pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vieții țărănești de altădată, cu tipurile ei morale, cu tradițiile și obiceiurile ei, în deprinderile de comportament și cu limbajul ei specific. Respectând schema tradițională, Creangă devine original prin abundenta detaliilor specifice, prin insistența asupra aspectului particular, prin nuanțarea mișcărilor, a gesturilor, a vieții sufletești. În felul acesta personajele și acțiunile lor capătă individualitate, devin de neconfundat.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles