Basarabia in contextul Romaniei intregite

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.78

nivel: Liceu

Este foarte dificil să defineşti o naţiune şi este aproape imposibil să măsori toate amănuntele abstracte care o formează. Se vorbeşte despre naţiuni doar cānd anumite condiţii şi trăsături obiective şi subiective de-finesc un anumit grup. Cele mai obişnuite dintre aceste trăsături sunt des-cendenţa comu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Basarabia in contextul Romaniei intregite

Este foarte dificil să defineşti o naţiune şi este aproape imposibil să măsori toate amănuntele abstracte care o formează. Se vorbeşte despre naţiuni doar cānd anumite condiţii şi trăsături obiective şi subiective de-finesc un anumit grup. Cele mai obişnuite dintre aceste trăsături sunt des-cendenţa comună, limba, teritoriul,etnitatea politică, obiceiurile, istoria, tradiţiile şi religia, dar puţine naţiuni īndeplinesc simultan toate aceste condiţii.

Există multe alte definiţii pentru naţiune şi nu toţi autorii sunt de acord cu ele. Una dintre cele mai simple definiţii, de exemplu, incompletă, dar adevărată, este că naţiunea este un popor avīnd un stat propriu, o moştenire culturală comună şi cīteva viziuni comune.

Nu toate naţiunile sau grupurile etnice simt la fel din aceleaşi motive, şi nu toate acordă aceeaşi importanţă unei anumite trăsături particulare. Oricum, majoritatea naţiunilor din Europa de Est sunt destul de bine de-finite de limbă, cultură, istoria şi teritoriul lor. Mulţi autori şi cercetători au ajuns la concluzia că numai limba poate forma o bază pentru unitatea naţională şi o unitate de măsură suficient de bună pentru păstrarea trăsă-turilor naţionale sau pentru asimilarea etnică.

Romānii, indiferent dacă trăiesc īn Moldova sau īn Romānia, au īn comun un număr impresionant de trăsături comune; printre acestea sunt istoria, cultura şi un teritoriu vecin. Īn plus, limba este extraordinar de uniformă īn toată Daco-Romā-nia, şi nu există nici măcar o singură trăsătură specifică care să-i despartă pe moldoveni de restul romānilor.

Scurt istoric

Īn 1812, Rusia reuşea să anexeze jumătatea estică a Principatului Romānesc al Moldovei. De atunci şi pīnă la primul război mondial, cu excepţia unor modificări survenite de-a lungul Dunării după războiul Crimeii, teritoriul cunoscut sub numele de Basarabia a rămas sub controlul Rusiei pīnă īn 1918. După primul război mondial, Basarabia s-a unit cu Romānia, dar Moscova n-a acceptat niciodată această unire.

Tratatul de la Paris

La 28 octombrie 1920 a fost semnat Tratatul de la Paris de către reprezentanţii Angliei, Franţei, Italiei şi Japoniei pe de o parte şi a Romā-niei pe de alta. Conform Tratatului Basarabia era recunoscută parte in-tegră a statului romān.

Negocierile de la Paris privind recunoaşterea internaţională a Unirii Basarabiei cu Romānia au decurs īn condiţii dificile, īntīmpinīnd obstaco-le deosebit de mari. Īn primul rīnd a influenţat poziţia ostilă a Rusiei so-vietice faţă de Romānia şi evenimentele războiului civil din īntinsurile fostului imperiu ţarist. Un alt factor ce a frānat tratativele l-a constituit propaganda antiromānească promovată la Paris de către grupările ru-seşti, formate din foşti miniştri ai ţarului şi membri ai guvernului provizo-riu ( Miliucov, Sazanov, Maklakov), care erau susţinuţi de un grup de proprietari emigraţi din Basarabia( A. Krupenski şi A. Şmidt).

Activitatea diplomaţiei romāne īn scopul recunoaşterii Unirii Basa-rabiei a fost susţinută prin eforturile pline de competenţă şi energie ale lui I. Pelivan, care fusese numit delegat al guvernului romān din partea Ba-sarabiei. El a contribuit la iniţierea cercurilor politice şi a opiniei publice īn problema Basarabiei. La Paris a activat o delegaţie de basarabeni din care făceau parte N. Codrenu, S. Cujbă şi Gh. Năstase.

Populaţia

Drept urmare a Unirii de la 1918 Romānia aproape că şi-a dublat numărul populaţiei. Majoritatea populaţiei o alcătuiau romānii-71,9%, după care urmau ungurii, germanii, evreii, ucraineni şi alte grupuri etnice minoritate. Īn Basarabia acest indice constituia 56,2%. Īn pofida politicii de colonizare şi īnstrăinare promovată de regimul ţarist, romānii alcă-tuiau majoritatea populaţiei provinciei dintre Prut şi Nistru. Cel mai mare număr de populaţie romānească era concentrat īn judeţele Lăpuşna (82,23%), Orhei (92,44%), Soroca (79,11%). Ruşii şi ucrainenii locuiau īn majoritatea lor īn judeţele Hotin, Cetatea Albă şi Ismail. Din totalul po-pulaţiei provinciei ruşi alcătuiau 12,3%, rutenii şi ucrainenii 11%, după ei urmīnd evreii cu 7,2%, bulgarii-5,7% şi găgăuzii-3,4%.

Īn Basarabia populaţia rurală constituia 87%, fapt explicat prin ca-racterul preponderent agrar. Populaţia urbană a regiunii s-a menţinut constantă pe parcursul īntregii perioade interbelice. Cel mai mare oraş al provinciei era Chişinăul (114.896 locuitori), fiind depăşit doar de capitala ţării - Bucureşti cu o populaţie de 639.040.

Reforma agrară

Predominarea proprietăţii moşiereşti şi ca urmare, lipsa de pămīnt a ţăranilor, necesitatea asigurării populaţiei cu produse alimentare şi a in-dustriei cu materie primă au impus statului īnfăptuirea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei agrare. O măsură importantă a fost Reforma agrară.

Īn Basarabia reforma agrară a avut un caracter mai radical. Prin legea de reformă ţăranii urmau să primească loturi de pămīnt de 6-8ha, mai mult decīt īn alte regiuni ale ţării. Au fost declarate expropriate pro-prietăţile care cuprindeau 80% din pămīnturile moşiereşti. Pentru realizarea reformei sa creat un sistem de dirijare numit ,,Casa noastră"-instituţie de stat cu sediul la Chişinău, ce se ocupa cu organizarea şi administrarea lucrărilor de expropriere şi īmproprietărire.

Reforma īn Basarabia a avut anumite particularităţi. Au fost expro-priate şi redistribuite pămīnturile moşiereşti ocupate de ţărani prin vio-lenţă īn urma revoluţiei ruse. Prin legea de reformă agrară erau reparti-zate loturi de colonizare īn judeţele de sud ale Basarabiei. Asemenea lotu-ri primeau ţăranii din localităţile unde suprafaţa de teren necesară pentru īmproprietărire era insuficientă.

Agricultura

Ca şi īntreaga ţară īn Basarabia agricultura avea un caracter pro-nunţat cerealier. Īn 1939 circa 87% din suprafaţa cultivată era ocupată de cereale. Faţă de perioada de pānă la unire a avut loc o creştere a suprafe-ţei īnsămīnţate cu porumb, care era folosit īn gospodăriile ţărăneşti atāt pentru hrană, cāt şi pentru furaj. Porumbul putea fi cultivat mai mulţi ani pe acelaşi ogor fără epuizarea solului, fiind şi mai rezistent la insecte, bo-li, secetă.



Un loc important īn economia ţinutului īl juca cultivarea viţei de vie. A continuat specializarea satelor, īn special din valea Nistrului, īn pomicultură. Basarabia producea circa un sfert din cantitatea de fructe şi struguri exportate din ţară. Īn publicaţiile timpului se menţiona: ,,O īntin-dere impresionată de zeci de kilometri a masivului de livezi cuprins īntre Nistru Viu şi albia Nistrului Mort... panoramă magnifică unică īn ţară ce se desfăşoară īn faţa ochilor pe culmea dealului din dreptul satelor Co-panca, Chiţcani, Talmaz şi Hadjimus. Această suprafaţă de livezi era nu-mită ,,California Romāniei", pentru rolul ei īn producerea şi aproviziona-rea ţării cu fructe". A fost īncurajată creşterea culturilor tehnice-inului şi cānepei. Un rol important īn economia ţinutului īl ocupa creşterea vitelor. De rānd cu factorii naturali, la dezvoltarea agriculturii a contribuit mişcarea cooperatistă, care a atins īn Basarabia forme mai avansate decīt īn alte regiuni ale ţării.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles