Barocul

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.02

nivel: Liceu

Imprejurarile care favorizeaza nasterea si propagarea caracterelor artei baroce, adica cele care au contribuit la transformarea stilului Renasterii, pentru a-l face sa alunece la cel prin care se defineste barocul apartin la trei categorii deosebite. Unele sunt de ordin istoric, altele de ordin psihologic, cele de-al treilea de ordin estetic.

...

Originea acestui stil[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Barocul

Imprejurarile care favorizeaza nasterea si propagarea caracterelor artei baroce, adica cele care au contribuit la transformarea stilului Renasterii, pentru a-l face sa alunece la cel prin care se defineste barocul apartin la trei categorii deosebite. Unele sunt de ordin istoric, altele de ordin psihologic, cele de-al treilea de ordin estetic.

...

Originea acestui stil, mai ales in ce priveste arhitectura, trebuie cautata insa in Renastere. De aici, din arta sec al XVI-lea tarziu s-au luat elementele care, modificate, prelucrate conform preferintelor oamenilor sec al XVII-lea au ajuns la acele forme, pe care le puteau considera ca perfect corespunzatoare estetice Barocului.

Insa, desi punctul de plecare poate fi considerat in Renastere, ceea ce s-a imprumutat sec XVI-lea este asa de profund transformat, incat, in momentul in care Barocul ajunge la expresia lui suprema, formele de care se serveste vor fi nu numai deosebite ci uneori direct in opozitie cu cele ale Renasterii.

Liniile unei cladiri, fiind ca am spus ca arhitectura este arta dominanta, adica conturirile ce o limiteaza, distributia volumelor, raportul maselor, asa de logice si de armonioase, prezentand in sec trecut o soliditate si un echilibru suveran, se vor complica pana la absurd, vor fi animate de un ritm sacadat, vor lua pozitii neasteptate, care par sa ameninte existenta chiar a cladirii.

Artistii se vor stradui din toate puterile sa uimeasca, sa zapaceasca prin combinatiile cele mai bizare si mai neprevazute. Totul va avea aerul unui decor de opera, a unor combinatii provizorii, asemenea atator scenografii in teatru, care devenise unul din genurile predilecte ale modei timpului, in general se poate spune ca asistam la domnia tiranica a liniilor curbe si frante.

Se intalnesc fel de fel de combinatii contrastante, menite sa se contrabalanseze unele prin altele. Astlfel, daca intr-o parte a cladirii aparea o linie curbata intr-un sens ori un unghi intrat, in partea opusa era o linie curbata in sens contrar, un plan sau un unghi iesit in afara.

Articulatiile unui monument care asa de lamurit si de cu franchete erau puse in evidenta in Renastere, acum vor fi ascunse, vor fi mascate de o imbracaminte exterioara. Pana si regulile constructiei vor fi modificate, in sensul ca suprafata cladirilor, zidite dintr-un material mai ordinar, va fi captusita cu un material mai pretios si mai pitoresc la infatisare. Blocurile de piatra, exact prinse impreuna si aparente pana atunci, rareori se vor mai vedea asa de clar intr-o constructie.

Sculptura si pictura ajung din nou ajutatoarele arhitecturii, sunt coborate la rolul secundar de arte decorative. Tendinta de a creea iluzii, de a mistifica pe privitorim, devine o norma generala. Cele doua nobile arte, carora Renasterea le datora mare parte din prestigiul sau, adesea nu vor avea alt scop decat de a contribui la aceste mistificari.

De multe ori de pilda un decor este executat jumatate sculptat, cealalta jumatate fiind pictata. Niciodata un artist al Renasterii nu s-ar fi coborat la un procedeu atat de suspect. Insfarsit pictura mai are de multe ori menirea sa ne dea impresia ca spatiul decorat cu ea si inchis intre peretii unei cladiri se sparge, ca pe acolo se vede cerul, de unde se coboara cine stie ce coruri ingeresti, sau unde se indeplineste un miracol ce insoteste triumful vietii vreunui sfant. Correggio nu este strain de aceasta preferinta a oamenilor Barocului pentru perspectivele infinite, obtinute prin ajutorul picturii de pe plafoane.

Subiectele tratate de artisti , mai ales de pictori si de scultori la maniera lor ramanem uimiti de intensitatea sentimentului lor, de patosul pe care-l pun in executie, de ardoarea credintei, care imbraca uneori forme ciudata, mergand pana la un misticism care nu intotdeauna stie sa se opreasca acolo unde incepe dezechilibrul mintal. Gesticulare exagerata, poze si atitudini violent-extatice, ori teatral-dramatice, languare, manierism, tot atatea trasaturi care contrasteaza cu linistea nobila, cu stapanirea de sine, cu armonia din operele create de Renastere, cu exceptia poate a celor imaginate de Michelangelo care, dupa cum stim trece drept unul din initiatorii Barocului sau de Tintoretto, si el un alt initiator.

In sfarsit, irealismul se opune in Baroc rationalismului si naturalismului de la baza conceptiilor din vremea Renasterii. De aceea, poate, artistii Barocului vad totul in mare, construiesc monumente de dimensiuni colosale, se lasa dominati de optica scenei. Intocmai ca in decorurile de teatru (este de remarcat de altfel dragostea oamenilor sec XVII pentru acest gen literar) ei planuiesc monumente despartite in mai multe corpuri care se succed in spatiu, in planuri adesea la nivele diferite si care comunica intre ele prin poduri suspendate, prin arcade, prin galerii aeriene.

Planul general al unui ansamblu de constructii este de mutle ori radiant, pornind de la o cladire centrala sau de la o piata, in mijlocul careia se inalta o fantana de mari proportii, un obelisc, o statueta colosala. Uneori in nevoia de grandios, arhitectul nu se opreste la zidurile exterioare ale constructiei, ci o imagineaza ca facand parte dintr-un ansamblu de sistematizare mult mai intins, in care intra tot terenul inconjurator, adica parcurile, lacurile, padurea si pajistile din jurul ei. Imaginatia de vizionar a unui Piranesi, in aqua-fortele sale, nu este decat in forma paroxistica si de o inalta putere sugestiva, imbracata in arta unui gravor de geniu, a unor insusiri destul de generale printre oamenii barocului.

Pentru a intelege ce inseamna un ansamblu arhitectural al Barocului un exemplu edificator este Piata Sf. Petru din Roma.
Vorbind de rolul Iezuitilor in crearea stilului Baroc exemplificam Biserica din Roma construita de acest ordin, ea fiind printre primele cladiri in care ne intampina tendintele stilului si a fost ridicata intre 1568-1576, dupa planul lui Giacomo Vignola, elev a lui Michelangelo, arhitect si teoretician al Barocului.

Cu cat inaintam spre mijlocul sec XVII cu atat detaliile caracteristice stilului Baroc se inmultesc si se accentueaza. Borromini (1599-1667), elev al lui Maderna este poate arhitectul care a contribuit mai mult la progresele formelor noi, lui datoranduse intre alte multe constructii frumoasa biserica Santa Agnes din piata Navonna.

Pietro de Cortona, pictor si arhitect (1596-1669) merge si mai departe cu inovatiile in frumoasa fatada a Sf. Maria della Pace.
S-ta Maria della Salute este opera arhitectului Baldassare Longhena (1604-1682).

Una din numeroasele fantani decorative este Fontana di Trevi executata de Niccolo Salvi in ce priveste arhitectura si de Pietro Bracci in ce priveste sculptura, in prima jumatate a sec XVIII. Mai putin monumentala, insa desavarsita prin proportiile si gratia ei, este fantana Tritonului, opera lui Bernini, in piata Barberini.

Cum am amintit si la inceput, in Baroc sculptura si pictura devin din nou auxiliarele arhitecturii. Arhitectii decid de cele mai multe ori despre locul si forma pe care decoratiile, plastice sau in culori le vor ocupa in fatada sau in interiorul unei cladiri. In realitate situatia este ceva mai complexa si mai nuantata, astfel ca multi dintre arhitectii insemnati, sunt in acelasi timp sculptori sau pictori decoratori de plafoane.

In aceasta dubla calitate ei isi determina uneori singuri rolul pe care-l vor indeplini in celelalte domenii, partea de contributie pe care o vor aduce intr-o constructie insemnata. Asa incat, nu se poate pretinde ca in toate imprejurarile arhitectul comanda sculptorului ci mai degraba ii cere, cand este vorba de o personalitate de mare importanta, o colaborare foarte stransa.

Asa s-a intamplat cu Geovanni Lorenzo – familiar numit Gianlorenzo-Bernini. E una din figurile cu adevarat stralucite ale acestei epoci, iar opera sa bogata, variata, personala, in transformarile ce le sufera, se confunda cu o evolutie insasi a sculpturii baroce.

Una dintre operele capitale ale artei italiene este colonada Sf. Petru realizare grandioasa ce se poate masura cu oricare alta, oricat de faimoasa din sec al XVIII-lea, autoru fiind Gianlorenzo-Bernini. Ca sculptor se poate afirma fara exagerare ca el este cel dintai artist al vremii sale.

Se naste la Napoli dar e de origine toscana, ceea ce nu trebuie pierdut din vedere cand ii analizam maniera. Cea mai mare parte a activitatii sale o petrece insa la Roman in serviciul Papilor. Se poate vorbi deci de dansul ca de un reprezentant, aproape ca de un sef al Scolii Romane in sec al XVII-lea. Traieste de la 1598-1680.

Viata sa, ca alta data cea a lui Michel-Angelo umple aproape un secol. El a inceput sa produca inca de la varsta de 15ani, si a continuat sa lucreze pana la sfarsitul vietii sale, perioada sa de activitate intensa trecand de 65ani. Bernini a trait astfel imprimand pecetea puternicii sale naturi, celei mai stralucite perioade a Barocului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles