Banii intr-o societate libera

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.63

nivel: Liceu

Sa luam cazul lui A, fermierul, care doreste sa cumpere pantofii facuti de B. Cum B nu are trebuinta de oua, A afla ce doreste de fapt B - sa zicem ca unt. A isi schimba atunci ouale pe untul lui C si ii vinde apoi lui B untul in schimbul pantofilor. El cumpara mai intai untul nu pentru ca i-ar satisface in mod direct vreo nevoie, ci pentru ca ii faciliteaza achizitionarea pantofilor.

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Banii intr-o societate libera

Sa luam cazul lui A, fermierul, care doreste sa cumpere pantofii facuti de B. Cum B nu are trebuinta de oua, A afla ce doreste de fapt B - sa zicem ca unt. A isi schimba atunci ouale pe untul lui C si ii vinde apoi lui B untul in schimbul pantofilor. El cumpara mai intai untul nu pentru ca i-ar satisface in mod direct vreo nevoie, ci pentru ca ii faciliteaza achizitionarea pantofilor.

La fel Smith, detinatorul unui plug, isi va vinde plugul in schimbul unei marfi (unt, de exemplu) pe care o poate diviza si vinde mai usor si va schimba apoi parti din cantitatea de unt pe oua, paine, haine etc. In ambele cazuri, superioritatea untului - motivul pentru care el beneficiaza de o cerere suplimentara, in afara de aceea pentru consum - se explica prin vandabilitatea (marketability) sa mai mare. Daca un bun este mai vandabil decat altul - adica daca toti vor fi increzatori ca el poate fi vandut mai usor - atunci pentru acel bun va exista o cerere mai mare pentru ca va fi utilizat ca mijloc de schimb.

El va fi instrumentul prin care cineva specializat intr-o anumita productie isi va schimba bunurile pe cele ale altor producatori specializati. Dar asa cum in natura avem o mare varietate de aptitudini si resurse, tot asa exista si o gradatie in vandabilitatea bunurilor. Unele bunuri sunt mai cerute decat altele, unele sunt mai usor divizibile in unitati mai mici fara a-si pierde din valoare, altele se pastreaza mai usor pe perioade lungi de timp, iar altele pot fi transportate fara dificultati pe distante mari.

Toate aceste avantaje fac ca o marfa sa fie mai vandabila. Este limpede ca in orice societate bunurile cele mai vandabile vor fi incet-incet selectate ca mijloace de schimb. Pe masura ce aceasta selectie a mijloacelor avanseaza, cererea pentru ele creste datorita acestei noi utilizari si in acest fel ele devin si mai vandabile. Rezultatul e o spirala auto-intretinuta: vandabilitatea mai mare duce la o mai larga utilizare ca mijloc de schimb care, la randul ei, duce la o vandabilitate mai mare, etc.

In cele din urma, unul sau doua bunuri vor fi in mod obisnuit utilizate ca mijloace universale - in aproape toate schimburile - si acestea sunt numite bani.De-a lungul istoriei, multe bunuri au fost utilizate ca mijloace de schimb: tutunul in Virginia coloniala, zaharul in Indiile Occidentale, sarea in Abisinia, vitele in Grecia antica, cuiele in Scotia, arama in Egiptul antic precum si granele, perlele, ceaiul, pieile de animale si carligele de undita.

In decursul timpului, doua marfuri, aurul si argintul, au ajuns la stadiul de bani prin libera concurenta de pe piata si au eliminat din acest rol celelalte bunuri. Ambele au o vandabilitate iesita din comun, sunt intens cerute pentru fabricarea podoabelor si exceleaza in privinta tuturor celorlalte atribute necesare. In vremurile mai apropiate de noi, argintul, devenind relativ mai abundent decat aurul, a fost utilizat cu precadere in schimburile de valoare mai mica, pe cand aurul se vadeste mai potrivit pentru tranzactiile de valoare mare.

In orice caz, ceea ce conteaza e ca, indiferent de motiv, piata libera
a socotit aurul si argintul ca fiind cele mai potrivite pentru a juca rolul de bani. Acest proces - dezvoltarea cumulativa dintr-o marfa a unui mijloc de schimb pe o piata libera - este singura modalitate prin care o moneda poate veni la existenta. Nu se poate inchipui nici o alta cale de generare a unei monede; o moneda nu se poate naste nici prin decizia brusca a unui grup de a o crea dintr-un material nefolositor, nici prin emiterea de catre guvern a unui decret prin care anumite bucati de hartie sa fie numite "bani".

Si aceasta pentru ca cererea de moneda are incorporata in ea informatiile despre preturile exprimate in moneda din trecutul imediat; spre deosebire de bunurile de consum sau de productie, ce pot fi utilizate direct, o moneda are nevoie de preturi preexistente pe care sa se intemeieze o cerere (de moneda).

Dar singura posibilitate ca acest lucru sa se intample este sa pornim de la un bun util in conditii de barter si apoi sa suprapunem cererea pentru acel bun in calitate de mijloc de schimb peste cererea anterioara ca bun direct utilizabil (de exemplu, in cazul aurului, cererea pentru fabricarea de podoabe). [1] Prin urmare orice guvern este neputincios cand e vorba sa creeze moneda pentru o economie; aceasta poate fi dezvoltata numai prin procesele dinamice ale unei piete libere.Un adevar esential despre bani se degaja acum cu claritate din discutia noastra: banii sunt o marfa.
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles