Bacterii sulfat-reducatoare
2x puncte
categorie: Biologie
nota: 8.99
nivel: Liceu
Bacteriile sulfat – reducătoare sunt larg răspândite în mediile acvatice si terestre anaerobe. Ele suportă variații mari de frig, căldură, salinitate și presiune. Aceste bacterii au fost izolate în minele de sulf și sondale de petrol de la adâncimi de peste 4.000 metri sau din sedimentele marine situate până la 10.000 metri adâncime. Aceste tulpini pot fi cultivate la 65o – 85oC și chi[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Bacterii sulfat-reducatoare
Bacteriile sulfat – reducătoare sunt larg răspândite în mediile acvatice si terestre anaerobe. Ele suportă variații mari de frig, căldură, salinitate și presiune. Aceste bacterii au fost izolate în minele de sulf și sondale de petrol de la adâncimi de peste 4.000 metri sau din sedimentele marine situate până la 10.000 metri adâncime. Aceste tulpini pot fi cultivate la 65o – 85oC și chiar la 104oC și presiuni de 1.000 atmosfere. Trăiesc în sol și ape termale sulfuroase.3. Rolul în natură
În activitățile realizate de microorganisme procesul sulfato – reduceri are rol deosebit, datorită modificărilor profunde pe care le poate imprima ecosistemului. Degajarea hidrogenului sulfurat cauzează adesea schimbări importante în raportul gazelor dizolvate, ducând la apariția unor microorganisme strict adaptate la viața anaerobă.
În apa lacului Izvorul Muntelui germenii sulfato – reducători se întâlnesc foarte rar și în număr neânsemnat, situație de altfel normală bazinelor oligotrofe și mezotrofe. Aceasta se datorează atât unei concentrații normale de sulfați (zeci de miligrame/litru) cât și condițiilor bune de oxidare. În sedimente, în schimb, sulfato – reducătorii se dezvoltă mult mai bine, numărul lor fiind aici de zeci și sute de germeni/g mâl.
În ceea ce privește răspândirea acestor bacterii în diferite sectoare ale lacului ea este oarecum uniformă, în sensul că atât în zonele superioare cât și inferioare valorile cantitative se încadrează între aceleiași limite. Se poate aprecia, de asemenea, că evoluția lunară a numărului de germeni sulfato – reducători nu reflectă modificările sezonale de ansamblu ale ecosistemului, supus evoluției anuale a climatului regiunii, valori ridicate și coborâte ale concentrației acestor bacterii întâlnindu-se atât în perioada caldă cât și în cea rece.
Ca rezultat al procesului sulfato – reducerii ar putea să se acumuleze, în apropierea sedimentelor, cantități variabile de hidrogen sulfurat. În analizele hidrochimice efectuate până în prezent nu s-au depistat încă urme de H2S ci doar o reducere pronunțată a concentrației oxigenului în startele profunde ale apei, concentrație care poate coborâ uneori sub 2 mg/l oxigen. În sedimente însă, are loc, indiscutabil, o degajare de hidrogen sulfurat; fenomenul este confirmat de intercalațiile de culoare albă – cenușie care apar în grosimea sedimentelor și care reprezintă sulfura de fier formată prin oxidarea hidrogenului sulfurat degajat de sulfato – reducători.
Bacteriile sulfat – reducătoare au rol important în coroziunea conductelor și blocarea acestora, a sistemelor de încâlzire și a structurilor subacvatice. Bacteriile sulfat – reducătoare sunt asociate cu poluarea apelor (miros dezagreabil determinat de acumularea H2S și înnegrirea apelor datorită precipitării sulfurii de fier). În asociație cu bacterii metanogene, bacteriile din genul Desulfovibrio pot produce acetat, cu rol de precursor al metanului.
4. Caracteristici morfologice
Caracterele morfologice se referă la aspectul exterior al bacteriilor. Fiind organisme unicelulare individul este reprezentat de o singură celulă, morfologia referindu-se la aspectele externe ale celulei și anume la formă și mărime.
Bacteriile sulfato – reducătoare aparțin ordinului Spirillales, familia Vibrionaceae. Genul respectiv cu cele mai multe specii implicate și în coroziune este Desulfovibrio. Sunt bacterii nesoporulate, speciile deosebindu-se prin capacitatea de a dehidrogena diferiți comuși organici și prin toleranța diferită față de temperatură și salinitate.
Desulfovibrio desulfuricans, este o specie caracteristică, care se prezintă sub formă de bacili cu o lungime de 3 – 4 μ și 0,5 μ diametru, ușor curbați, izolați sau în lanțuri scurte. În afară de aceste bacterii, s-a mai descris încă o serie de forme: Microspira aestuaria, Vibrio Thermodesulfuricans
etc. Celulele bătrâne sunt negre datorită acumulării de sulfură ferică precipitată.
Mărimea acestor bacterii este de 25 μ. Mărimea este controlată genetic, dar influențată de factorii de mediu. Mărimea bacteriilor permite calcularea greutății lor specifice, a suprafeței celulare, a volumului și a masei, mărimii care sunt utilizate frecvent în microbiologia acvatică în vederea stabilirii aportului microbiotei la circuitul materiei în bazinele acvatice.
Greutatea specifică oscilează la bacteriile acvatice între 1,07 – 1,3, fiind dependente de compoziția lor chimică.
Volumul celulei este dependent de specie.
5. Structura celulară
Structura se referă al alcătuirea internă a celulei. Bacteriile prezintă o structură celulară de tip procariot. Fiind indivizi, celula conține organite celulare care au diferite structuri și îndeplinesc toate funcțiile necesare supraviețuirii și perpetuării individului. Astfel în celulă există unele structuri obligatorii (nucleoid, citoplasmă, membrană citoplasmatică, perete celular etc.). « mai multe referate din Biologie
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
