Avocatul - personalitate in templul justitiei

5x puncte

categorie: Drept

nota: 8.75

nivel: Facultate

Tot din perspectiva simtului comun, întâlnim parerea ca avocatul este nu numai vorbaret, dar în ce priveste inteligenta si foarte “smecher”. În ce priveste moralitatea, labilitatea convingerilor avocatului, acesta este subiect de cancanuri: avocatul pledeaza pentru orice cauza, astazi într-un sens, mâine în alt sens. El este un om care nu e convins
de ceea ce spune.

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Avocatul - personalitate in templul justitiei

Tot din perspectiva simtului comun, întâlnim parerea ca avocatul este nu numai vorbaret, dar în ce priveste inteligenta si foarte “smecher”. În ce priveste moralitatea, labilitatea convingerilor avocatului, acesta este subiect de cancanuri: avocatul pledeaza pentru orice cauza, astazi într-un sens, mâine în alt sens. El este un om care nu e convins
de ceea ce spune.

Aceste conceptii de simt comun sunt gresite. Ele se opun rezultatelor stiintei. Vorbind despre talent, din punct de vedere teoretic, putem afirma ca pentru a profesa avocatura, este nevoie de talent. Stiinta si filozofia cu reprezentantii lor din vremuri stravechi, împartaseau ideea ca talentul este o inspiratie, ca aceea a “demonului lui Socrate”. Reprezentantii mai recenti, cei din Scoala lui Lombroso, credeau ca talentul si geniul sunt niste stari morbide. Psihanalistii sustineau ca talentul este sublimarea unor complexe refulate.

Psihologul Adler afirma ca talentul n-ar fi decât eflorescenta unor
insuficiente ale organelor nervoase. Sintetizând diversele pareri, observam ca acestea se deosebesc prea putin de ceea ce se crede potrivit simtului comun. Abatându-se de la aceste conceptii, stiinta mai recenta a considerat ca talentul este înflorirea superioara, dusa la maximum, a înzestrarilor existente în oricare om si îndeosebi a inteligentei.

7.4.2. Inteligenta în arta avocatului - Avocatul ca om de stiinta
Psihologii sustin ca inteligenta înseamna sesizarea de raporturi, de relatii si de corelatii între lucruri, dar, în acelasi timp si între relatii si lucruri. Si toate acestea în functie si de desprinderea unui înteles. Filozoful francez Jean Paulhan considera inteligenta, din punct de vedere stiintific, de doua feluri: analitica si sintetica.
Inteligentul de tip analitic este patrunzator, sfredelitor, descoperind detalii care altora le scapa. Inteligentul de tip sintetic are o viziune de ansamblu, realizând un înteles total nou, o sinteza.

Inteligenta analitica caracterizeaza îndeosebi pe omul de stiinta, în timp ce inteligenta sintetica este specifica artistului. Avocatul nu este însa doar un artist înzestrat cu o inteligenta sintetica, ci si un om de stiinta cu aptitudini analitice si, mai mult, un artizan, un profesionist. De aceea, în activitatea sa avocatul trebuie sa valorifice virtutile ambelor tipuri de inteligenta. Prima preocupare a avocatului tine de domeniul stiintei, al stiintei dreptului. În
fata instantelor judecatoresti, avocatul trebuie sa desfasoare o activitate creatoare în domeniul stiintei, iar pentru aceasta i se cere talentul special al omului de stiinta, care are doua componente esentiale: spiritul stiintific si talentul intelectual.

Potrivit logicianului francez Edmond Goblot, spiritul stiintific este o virtute morala, caracterizata în primul rând de o puternica iubire de adevar, dar si de alte calitati, precum sinceritate intelectuala, profunzimea si rigoarea în gândire, scormonirea detaliilor etc. Cercetând inteligenta si sub alte aspecte, psihologii au ajuns la concluzia ca tipurile de inteligenta pot fi clasificate si dupa alte criterii în: inteligenta verbala, inteligenta tehnica si inteligenta sociala. În avocatura sunt necesare toate cele trei tipuri de inteligenta, dar îndeosebi cea verbala, considerata ca inteligenta tipica.

Ea este inteligenta tipica pentru ca functia principala a inteligentei este de a surprinde întelesuri, iar aceste întelesuri trebuie sa-si afle o expresie verbala. Avocatul are nevoie de o inteligenta verbala mai întâi ca om de stiinta, fiindca stiinta înseamna un limbaj bine alcatuit, iar stiinta dreptului este, în buna masura, o stiinta
de concepte, de abstractii. Inteligenta tehnica si inteligenta sociala sunt, de asemenea, necesare avocatului, dar se deplaseaza catre celelalte ipostaze în care se înfatiseaza avocatul nu ca om de
stiinta, ci ca artizan si ca artist4. Sunt însa si alte aspecte ale inteligentei de care avocatul are nevoie. Este vorba de puterea de a discerne, discernamântul fiind o facultate esentiala a inteligentei. Alaturi de virtutile spiritului stiintific, discernamântul este pentru avocat indispensabil.
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles