Aventurile Sahului - o zi decameronica sadoveniana

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.92

nivel: Liceu

Felul sau de mancare este unul singur, dar delicios si servit in cantitati consistente: istoria romantata a sahului, compusa dintr-un manunchi de legende si anecdote instructive sau amuzante, legate de evolutia acestei admirabile inventii de la inceputuri pana in vremurile moderne. "Disertatia" incepe cu nascocirea jocului de catre inteleptul brahman Sisa in pustie, sub un smochin, la un izvor, vr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Aventurile Sahului - o zi decameronica sadoveniana

Felul sau de mancare este unul singur, dar delicios si servit in cantitati consistente: istoria romantata a sahului, compusa dintr-un manunchi de legende si anecdote instructive sau amuzante, legate de evolutia acestei admirabile inventii de la inceputuri pana in vremurile moderne. "Disertatia" incepe cu nascocirea jocului de catre inteleptul brahman Sisa in pustie, sub un smochin, la un izvor, vreme de o suta de zile, spre a-l desfata pe tanarul sau imparat cazut "in intristarea plictisului".

El ii destainuie augustului destinatar prima invatatura ce trebuie desprinsa din divertismentul sau: aceea ca "un domnitor nu poate domni si purta razboaie fara sfetnici si fara osteni; ca acesti sfetAZnici si osteni se jertfesc si cad pentru folosul imparatului lor. Daca n-ar fi ei, domnul ar fi fara nici o putere, ca s-un om de rand". (II) Tot de numele acestui Sisa este legata si faimoasa anecdota matematica a descoperirii descumpanitoarei progresii geometrice, inventatorul cerand cu sireata falsa modestie sa fie rasplatit pentru jocul sau doar cu niste boabe de grau, si anume multiplicandu-le rand pe rand numarul pentru fiecare din cele 64 de casute ale tablei de sah,

- concluzia fiind pana la urma ca "intr-o suta de ani imparatia Indiei nu poate aduna in jitnitele ei atata grau". (II) Povestea este mutata apoi in Persia, pe vremea lui Nusirvan-Sah si a lui Cosroe cel tanar cand aceasta imparatie cunoaste o mare "inaltare" datorita aducerii din India a ... Jocului divin", beneficiu de sorginte sahista de care par sa se bucure si imparatul Bizantului Nikifor, urmasul imparatesei Irina (cea de care e vorba si in Creanga de aur), dar mai cu seama califul Harun-Al-Rasid din Bagdad.

De numele acestuia din urma se leaga anecdota, iarasi interferenta cu o partida de sah, a deslusirii unui "generos", mai bine zis, elementar "principiu de drept", vrednic de retinut mai ales de catre judecatorii despoticilor carmuitori orientali, anume: "sa nu osandeasca iara intrebare". Trecand apoi Bosforul si ajungand in Occident, cronicarul relateaAZza o anecdota si mai uimitoare: imparatul Carol cel Mare il provoaca la o partida de sah pe Garin, cavaler de Acvitania, in care isi ofera drept miza a jocului nici mai mult nici mai putin decat imparatia si neAZvasta (necredincioasa). Si le pierde, urmand destinul tuturor prezum-tiosilor sadovenieni, nu fara a beneficia insa de un anume drept de reAZcurs oferit de catre insusi tanarul sau invingator.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles