Autoaparare psihica

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 7.21

nivel: Liceu

Nimeni dintre aceia pe care
bogăţia şi onorurile îi aşază pe o
treaptă mai înaltă nu e mare. Aceasta-i
eroarea care ne înşală, că nu apreciem
pe nimeni după ceea ce este, ci îi
adăugăm şi cele ce-l împodobesc.
Când vrei să apreciezi pe
cineva la justa lui valoare şi s[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Autoaparare psihica

Nimeni dintre aceia pe care
bogăţia şi onorurile îi aşază pe o
treaptă mai înaltă nu e mare. Aceasta-i
eroarea care ne înşală, că nu apreciem
pe nimeni după ceea ce este, ci îi
adăugăm şi cele ce-l împodobesc.
Când vrei să apreciezi pe
cineva la justa lui valoare şi să ştii ce
fel de om este, priveşte-l gol: să lepede
averea, să lepede onorurile şi celelalte
minciuni ale soartei, să dezbrace până
şi corpul - priveşte-i sufletul, dacă-i
mare prin altceva sau prin el însuşi.
Să apreciem fiecare lucru,
îndepărtând ce se spune despre el, şi
să cercetăm ce este, nu ce e numit.
Seneca,
Epistolae
5
Învăţământul este menit să creeze personalităţi
organice. Acestea sunt conştiente că viaţa este un sistem
de interdependenţe multiple şi îşi pun, din proprie voinţă,
viaţa în slujba unui principiu moral supraordonator.
Ancorarea profundă în spiritualitatea şi experienţa
neamului lor le ajută să reacţioneze eficient în faţa
dificultăţilor, chiar şi atunci când se ivesc pe neaşteptate.
Acum însă, şcoala creează tipul omului universal - de
nicăieri şi de peste tot, lipsit de viziunea globală asupra
lumii şi a existenţei. Rupt de tradiţie şi de mediul în care a
trăit, acest om este incapabil să facă faţă neprevăzutului.
Orice bandă politică îl poate manipula, fără ca el să bage
măcar de seamă. Îi stă în putere să se autoredreseze
individual, utilizând pârghii precum: gândirea, cultura,
munca, cinstea, economia, gimnastica, meditaţia,
contemplaţia şi rugăciunea.
6
O investigare, amănunţită, a procesului
istoric ce a condus la deprecierea învăţământului
românesc este întreprinsă de Nicolae Iorga.
Acesta comentează: "Idealul educaţiei e să
dezvolţi ceea ce există ca înclinaţie în om şi să nu
încerci a-i da însuşiri ce nu se găsesc, ca punct
de plecare în însăşi fiinţa lui"1.
"Şcoala are datoria de-a ajuta societatea,
de-a merge mână-n mână cu ea, şi nu de a-i sta
în cale. Fiecare şcoală trebui să iasă din (să reflecte
n.n.) nevoile societăţii, care trebui cunoscute şi
înălţate, ca să ajungă la forma pe care s-o
servească şcoala"2.
"Evul mediu - bazat pe iniţiativa individuală
şi pe cea colectivă - avea nevoie de (îngăduia pe
n.n.) orice fel de oameni, care se uneau de la sine:
nu-i trebuia un om tip. Omul era pregătit pentru o
viaţă spontanee.
În acel Ev Mediu, dacă erai creştin, Biserica
te creştea ca pe fiul ei, acolo ţi se dădea lecţia de
catehism; acolo învăţai rugăciunile, învăţai să
citeşti, să scrii. Meşteşugar voiai să te faci, îl
alegeai ca profesor pe meşterul cel mai bun. Apoi
Universitatea: aceasta era un învăţământ absolut
liber. Profesorul trata orice chestiune voia, şi aşa
cum voia el, iar studentul îl asculta numai dacă îl
interesa (conţinutul prelegerii n.n.)3.
1 Nicolae Iorga, Idei asupra problemelor actuale, pag. 139
2 ibidem, pag. 208
3 ibidem, pag. 211, 139
7
A venit, pe urmă, vremea stăpânirii
monarhilor. Suveranul modern avea nevoie de
buni supuşi. Toate erau aşa întocmite ca să
pregătească pe bunul cetăţean, omul cu credinţă
faţă de suveran, bun ostaş şi, mai ales, bun
contribuabil. Dar învăţământul acesta nu mergea
până jos. Şcoala primară n-a existat până la
revoluţia franceză. Erau doar anume (câţiva n.n.)
călugări care învăţau pe aceia care doreau.
Revoluţia franceză, ca şi cea sovietică,
avea nevoie de anumiţi oameni; ei îi trebuia să
creeze tipul revoluţionarului. De aceea, a înlăturat
toate formele mai vechi de învăţământ, cu aceeaşi
neîmpăcată ură căreia i-au căzut jertfă atâtea din
aşezămintele capabile încă de viaţă ale vechii
Francii. Creatori fără rezerve, revoluţionarii au
înţeles să facă nou în toate, dând contemporanilor
ceea ce le trebuia pentru a nu fi oameni de curte
şi de lume, ci cetăţeni luptători. Se creează, astfel,
şcoala publică, comună tuturora şi gratuită.
Vine apoi Napoleon, care, voind să
stăpânească lumea în toate, făcu din tot sistemul
său politic o imensă maşină, admirabilă prin
puterea şi regularitatea ei aproape militară, care-i
permiteau să fie pusă în mişcare de un singur om.
Şcoala lui făcea un fel de automat în mâna puterii
centrale, îmbina mecanic oameni croiţi (educaţi n.n.)
pe acelaşi tip, fără îngăduinţa varietăţilor
individuale. Ea (instituţia şcolii n.n.) trebuia să fie un
fel de fabrică de produs oameni, pe care statul
poate să-i întrebuinţeze pentru scopurile sale.
Pentru a crea individul ascultător ca un soldat,
8
Napoleon creă şcoala-cazarmă, cuprinsă într-o
construcţie de nemiloase linii drepte, care trebuia
să primească, în toate treptele ei, un singur
impuls, iar acesta să plece de la monarhul singur.
Şeful enormei cazărmi şcolare e rectorul de
Academie, care dispune, în Universitate şi în licee,
de o întreagă oaste disciplinată de profesori,
inspectori etc4".
Aşadar, în timp ce "universitatea
medievală era o şcoală de cugetare personală, la
care venea studentul numai dacă îi plăcea
cugetarea profesorului, astăzi, universitatea este o
şcoală de specialităţi, nelegate între ele5, fără nici
4 ibidem, pag. 212, 213
5 Maniera didactică utilizată în transmiterea conţinutului lor
informaţional către subiecţii supuşi educării - neevidenţiind, în
mod deliberat, corelaţiile organice existente între diferitele
ramuri de ştiinţă -, le îngreunează acestora posibilitatea folosirii
cunoştinţelor dobândite într-un domeniu la mai profunda
înţelegere, atât a problematicii celorlalte domenii, cât şi, mai
ales, a substratului anumitor fenomene social-politice şi
economice dintre cele mai sensibile şi, deopotrivă, mai grave...
Spre pildă a scopului ascuns ce stă la baza formulării, într-un
anume mod şi nu în altul, a vreunui text legislativ, poate chiar a
vreunui articol de Constituţie ori de tratat internaţional.
Totodată, ea păgubeşte şi progresului general al cunoaşterii
stiinţifice, întrucât, după cum relevă Ştefan Odobleja: "Fiecare
ştiinţă este o porţiune a unui tot care este ştiinţa în general.
Toate ştiinţele se inspiră reciproc, confirmându-se ori
infirmându-se una pe cealaltă. Progresul unei ştiinţe determină
progresul celorlalte ştiinţe şi invers. Când vrei să studiezi o
ştiinţă, trebui s-o compari şi s-o apropii de toate celelalte
9
un fel de spirit comun şi (mai mult n.n.), aceste
creaţiuni au un scop care nu e în societate, ci
peste ea şi, poate, chiar împotriva ei. S-a creat
tipul omului abstract, în afară (rupt n.n.) de orice
tradiţie şi de orice împrejurări în care ar avea de
trăit, omul care ştie dinainte unde va fi aşezat, ce
gesturi va face în fiecare moment, omul pentru
care neprevăzutul n-are nici o importanţă (incapabil
să facă faţă oricărei schimbări neaşteptate a condiţiilor sale de
existenţă n.n.).
Şcoala fiind în afară de viaţă, învăţându-te
să nu ţii cont de nimic ce e dincolo de casta cultă,
duce la o şcolarizare formală a omenirii. De aici a
ieşit (rezultat n.n.) o umanitate scăzută, lipsită de
energie şi de entuziasm, lipsită de putinţa de a
acţiona şi de a reacţiona, o umanitate împuţinată
şi strâmbată"6. De aceea, dacă "şcoala de
odinioară era contactul dintre cineva care vrea să
înveţe şi cineva care ştie"7, astăzi (ca să înveţi n.n.)
eşti silit, de multe ori, să te duci la tot felul de
imbecili cu atestate, care nu cunosc
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles