Autismul

2x puncte

categorie: Medicina

nota: 8.84

nivel: Facultate

Termenul de autism (autos (gr.) - însuși) a fost introdus la începutul secolului al XX-lea, de Bleuer, care îl definește ca pe o „detașare de la realitate, însoțită de o predominare a vieții interioare”. Leo Kanner caracterizează autistul ca fiind „retras, mulțumit de sine însuși”. În 1940 acesta organizează activități logopedice cu o grupă de 11 copii autiști, iar în 1943 [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Autismul

Termenul de autism (autos (gr.) - însuși) a fost introdus la începutul secolului al XX-lea, de Bleuer, care îl definește ca pe o „detașare de la realitate, însoțită de o predominare a vieții interioare”. Leo Kanner caracterizează autistul ca fiind „retras, mulțumit de sine însuși”. În 1940 acesta organizează activități logopedice cu o grupă de 11 copii autiști, iar în 1943 reușește să diferențieze autismul – sindrom comportamental (în toate sferele: acțional, verbal, afectiv, cognitiv etc.) prin trăsăturile sale specifice, de psihoză, schizofrenie sau handicap mintal.

Cu mult înainte de deschiderea autismului de tip Kanner, în literatura de specialitate sunt consemnate o serie de date cu privire la copii cu comportamente asemănătoare, prin existența deficitului de comunicare, de socializare, de socializare și de structurare a comportamentelor mature și armonioase:
- medicul John Haslan descrie un băiat de 5 ani
- medicul Jean Marc Gaspard Itard îl descrie pe băiatul Victor , de 11.12 ani, găsit într-o pădure din Franța.

Diagnosticare

În diagnoza autismului pot fi făcute confuzii și substituiri cu alte sindroame care, la rândul lor sunt prea puțin delimitate în teorie și practică, dar au unele trăsături asemănătoare sau comune cu autismul. De exemplu, „psihoză infantilă”, „encefalopatie infantilă”, „tulburări emoționale grave”, „schizofrenie infantilă”, „oligofrenie” se referă la fenomene care nu caracterizează în totalitate starea corectă de autism, ca entitate distinctă.
Lorna Wing afirmă că autismul prezintă un comportament ce poate fi definit cel mai bine.

După DSM III, criteriile de disgnostic pentru autismul de tip Kanner sunt:

1. Debut înaintea vârstei de 30 luni.
2. Lipsa de răspuns la stimulările lumii înconjurătoare.
3. Deficit marcant în dezvoltarea limbajului.
4. Dacă vorbirea este prezentă, patternul de vorbire este particular, cu ecolalie imediată și întârziată, limbaj metaforic și inversiunea pronumelor.
5. Răspunsuri bizare la aspecte ale mediului înconjurător: rezistența la schimbare, interes pentru diverse obiecte.
6. Absența ideilor delirante, a halucinațiilor, absența pierderii asociațiilor, absența coerenței, ca în schizofrenie.

Diagnosticul diferențial se face cu :
a) Întârzierea mintală de diferite grade, deoarece copilul autist poate părea întârziat. Copilul oligofren are însă un deficit mental global și omogen, răspunde la stimulările sociale, examinatorul reușind să înțeleagă lumea lui îngustă; conversația este imatură, limitată la simplu și concret; îi lipsește detașarea afectivă specifică autistului.
b) Deficiența de auz, pentru că prin răspuns la stimuli sonori, poate fi considerat surd. Examenul audiometric la copilul autist este uneori imposibil. Observația relevă faptul că deficientul de auz caută să compenseze lipsa auzului, urmărind cu atenție interlocutorul, cu care stabilește un limbaj gestual. Pe de altă parte, ecolalia, jocul și interesul pentru unele sunete ne dovedesc că autistul aude.
c) Afazia motorie de dezvoltare în care limbajul nu este dezvoltat înainte de 4 ani. În acest caz, copilul are un contact psihic bun, o afectivitate normală, un limbaj receptiv corespunzător, imită și folosește gestul pentru comunicare. Nu are un deficit senzorial concomitent.
d) Sindroamele cerebrale degenerative, care evoluează cu deficit mintal. În aceste cazuri, evoluția psihică este caracterizată de un regres progresiv în toate, sau numai în unele arii de dezvoltare și de apariție a unor semne neurologice.
e) Sechelele traumelor psihologice prelungite, legate de separarea sugarului de mama sa sau de o carență afectivă, în caz de spitalizare prelungită, plasarea în creșe. Lipsa antrenamentului afectiv îl face pe copil apatic și treptat întârziat în dezvoltarea psihică. Reinserarea precoce a copilului într-un mediu afectuos și stimulator permite dispariția simptomelor și o evoluție favorabilă ulterioară.

Trăsături caracteristice ale copilului autist

Leo Kanner evidențiază o serie de trăsături caracteristice, printre care , cele mai importante ar fi:
- incapacitatea de a adopta o poziție normală în timp ce este luat în brațe. Dacă debutul bolii este precoce, spre luna a 4-a – a 8-a, se remarcă lipsa mișcărilor anticipatorii atunci când sunt luați în brațe, precum și lipsa zâmbetului ca răspuns la zâmbetul mamei;
- o exacerbare a memorării mecanice;
- o incapacitate de comunicare verbală;
- incapacitatea utilizării conceptelor abstracte;
- teamă și emoții exagerate, nejustificate: lipsit de atașament față de părinți, el este legat de un obiect oarecare; pericolele reale nu-i provoacă frică, în schimb, se sperie de stimuli obișnuiți: foșnetul frunzelor, ropotul ploii;
- incapacitatea imaginativă în activități ludice. Jocul, activitatea cea mai importantă a acestei vârste, prezintă câteva particularități: este marcat de un caracter stereotip, copilul folosind obiecte puțin complicate, ca: sfoară, hârtie, nisip, apă, butoane, robinete. Jocul colectiv este evitat.
- producerea întârziată a unor manifestări ecolalice.
- crearea impresiei de dezvoltare fizică și intelectuală normală.
- izolarea și retragerea în sine.
- incapacitatea de a percepe pericolul real.
- apariția și dezvoltarea unor comportamente cu caracter ritual (activități de alimentare, de îmbrăcat etc.).
- exacerbarea unor mișcări și repetarea îndelungată a acestora.
- existența unor răspunsuri paradoxale la stimulii de lumină, de zgomot, de durere etc.
- comportamente stereotipe și repetitive. Stereotipiile pot fi gestuale, ca: repetiții ale mișcărilor mâinilor, degetelor, brațelor, rotirea corpului în jurul axului său, mersul pe vârfuri. Uneori preferă activități ca: deschiderea și închiderea ușii, lovirea sau zgârierea unei jucării.
- Reacții bizare la schimbări din mediul ambiant. Are a memoria bună pentru diverse aranjamente spațiale și preferință pentru ordonarea unor obiecte, deoarece el manifestă o „nevoie obsedantă” pentru simetrie. Astfel, poate intra într-o criză de mânie și panică, drept răspuns la schimbarea mediului (a mobilierului, de exemplu), sau de schimbarea secvențelor din rutina zilnică.

Frecvența autismului este discutabilă, pentru că nu au fost efectuate statistici complete în nici o țară. Un studiu efectuat în 1964 în Anglia, pe populația infantilă cuprinsă între 8-10 ani, a depistat 4-5 copii la 10.000, cu semne de autism. Un alt studiu făcut în Danemarca, confirmă acest lucru. Se constată că în țările dezvoltate, frecvența autismului este mai mare față de țările slab dezvoltate, ca urmare a mortalității crescute în cazul celor din urmă, copiii cu asemenea handicapuri necesitând o îngrijire medicală specială, realizată cu dificultate.

Se apreciază că autismul are o frecvență egală cu a surdității, dar mai mare decât cecitatea.
Raportat la sex, frecvența este mai mare la băieți: 3-4 la 1, față de fete.
Cercetările nu au putut demonstra transmiterea ereditară legată de sex și nici prezența unui caracter genetic dominant la unul din sexe. S-a remarcat însă un număr mai mare de autiști printre copiii unici sau printre primii născuți. Autismul infantil apare de preferință în mediile intelectuale și în așa-zisele clase superioare, dar nu exclusiv.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles