Augustin Buzura - Vocile noptii

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.04

nivel: Gimnaziu

Opera lui Augustin Buzura trateaza, in ansamblul sau, societatea anilor saptezeci- optzeci, proiectand o imagine fidela a acesteia, demontand cu minutiozitate mecanismul ei de functionare. Scriitorul incearca sa acopere in romanele sale suprafete sociale din cele mai intinse, investigand tipurile de relatii din interiorul unor categorii sociale, dar si intre categorii sociale diferite.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Augustin Buzura - Vocile noptii

Opera lui Augustin Buzura trateaza, in ansamblul sau, societatea anilor saptezeci- optzeci, proiectand o imagine fidela a acesteia, demontand cu minutiozitate mecanismul ei de functionare. Scriitorul incearca sa acopere in romanele sale suprafete sociale din cele mai intinse, investigand tipurile de relatii din interiorul unor categorii sociale, dar si intre categorii sociale diferite.

Romanul „Vocile noptii” a vazul lumina tiparului in anul 1980 si reprezinta unul dintre operele de maturitate ale scriitorului. Subiectul romanului nu se dezvolta linear, reconstituirea si rezumarea lui fiind posibile prin decantarea mai multor fapte colaterale si, mai ales, prin recronologizarea intamplarilor pe care fluxul epic le deplaseaza pe axa temporalitatii, in ambele sensuri.

Personajul central al romanului este tanarul Stefan Pintea, care se vede nevoit sa paraseasca facultatea cu scopul aparent de a castiga bani pentru a reconstrui casa parintilor sai, tarani dintr-un sat maturat de inundatii. Hotararea il duce in mediile muncitoresti, prilejuindu-i contactul brutal cu viata din fabrica si din caminele de nefamilisti.

Experienta amoroasa cu Lena, sotia inginerului Filipas, decazut dintr-o inalta functie politica in judet, ii da posibilitatea sa cunoasca, din interior, „mondenitatile” clasei de superpusi politici si admininstrativi. Cercetat la militie de catre locotenentul Veza, pentru o vina care, pana la sfarsitul romanului ii ramane necunoscuta, Stefan Pintea se intoarce in satul natal. Cu acest prilej, el incepe lucrarile pentru ridicarea casei parintilor sai, cand tatal sau sufera un grav accident.

Inceputul romanului se face la persoana a treia, de catre naratorul situat undeva in exterior, privind totul dintr-o perspectiva neutra. Pe parcursul romanului, naratorul se dovedeste a fi omniscient. Perspectiva se modifica o data cu convocarea lui Stefan Pintea la militie; atributia de narator este preluata, asadar, de personajul principal al romanului, atributie pe care acesta o va pastra o buna portiune a actiunii.

Aceasta da impresia unei lungi confesiuni introspective. Modificarea persoanei isi gaseste explicatie in determinarile psihologice ale momentului epic: eroul, suspectat de o vina care nu-i este bine precizata, se autosupune unui lung proces de analiza psihologica, incercand sa descopere el insusi sensul a ceea ce i se petrece. Rememorarea intamplarilor care ii compun viata ia, in roman, forma mai multor episoade cu consistenta si semnificatii diferite, care le confera o anumita autonomie.

Episodul angajarii si al muncii in fabrica reuneste observatii, exprimate cu un sarcasm necrutator, asupra degradarii mediului industrial, muncitoresc, supus abuzului politic si admininstrativ. Indivizi situati pe diferite trepte ale scarii puterii teoretizeaza morala oficiala si practica o alta, mondena, lumeasca : participa la vanatori si petreceri incheiate cu orgii, formalizeaza pana la ridicol manifestarile culturale si de divertisment.

In toate aceste momente, slugarnicia sau aroganta, ipocrizia, invidia, marcheaza relatiile ierarhice, relatiile cu superiorii, care se pot modifica oricand prin intrigi, barfa si delatiune. Viata petrecuta de Stefan Pintea in caminele de nefamilisti este o viata petrecuta intr-o lume hibrida „agro-industriala”, ce constituie, in fond, o fresca a societatii muncitoresti din Romania anilor 70.

Desi surprinse in manifestari spontane, fragmentare, personajele care populeaza aceasta lume sunt pitoresti, autentice si reprezentative pentru clasa sociala de care apartin. Sultan, Nelutu UFDR-istul, Stelica Goran, Neamtu sunt, asadar, tipuri de personaje, rebeli deturnati spre nonconformisme marunte, spre violenta gratuita. Limbajul de argou folosit in aceste pagini are ca scop nu numai pitorescul romanului, dar mai ales realismul faptelor narate.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles