Atentia si patologia ei

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Atentia si patologia ei

Atentia si patologia ei
Starile morbide ale atentiei
Limbajul curent opune atentia starii de "distractie". Numim "distrati"oamenii a caror inteligenta este incapabila sa se fixeze intr-un mod cat de cat stabil, oameni care trec fara incetare de la o idee la alta, care sunt la cheremul schimbarilor celor mai fugitive ale dispozitiei lor sau ale evenimentelor cele mai insignifiante din ambianta. Este o stare perpetua de mobilitate si imprastiere, aflata la antipodul atentiei.

Atentia si patologia ei
Termenul de "distractie" se aplica insa si unor cazuri cu totul diferite. Oamenii absorbiti de o idee sunt distrasi. Par incapabili de atentie tocmai pentru ca sunt extrem de atenti. Exista exemple de savanti celebri prin distractia lor. Cazurile patologice ale atentiei se indreapta in doua directii: hipertrofia atentiei - predominarea absoluta a unei stari sau a unui grup de stari, care devine stabila, neputand fi expulzata din constiinta; atrofia atentiei - atentia nu se poate mentine si uneori nici constitui.

Atentia si patologia ei
Exista si o a treia varianta, aceea a indivizilor ci infirmitati congenitale. La idioti, imbecili, dementi, formele atentiei nu se constituie sau apar doar sporadic.In prima categorie includem ideile fixe. S-a intamplat oricui sa fie urmarit de o arie muzicala sau de o fraza care revine cu obstinatie, fara un motiv anume. La orice om sanatos exista aproape intotdeauna o idee dominanta care ii regleaza conduita: placerea, banul, ambitia, mantuirea sufletului. Aceasta idee fixa care dureaza toata viata, cu exceptia cazului in care este substituita de o alta, se transforma in final intr-o pasiune fixa.

Atentia si patologia ei
Transformara atentiei spontane intr-o idee fixa, in mod hotarat patologica, este pe cat se poate de clara la ipohondri. Th. Ribot imparte ideile fixe in trei categorii:
a.ideile fixe simple, de natura pur intelectuala, care raman cel mai adesea inchise in constiinta sau care se manifesta prin acte insignifiante.
b.ideile fixe acompaniate de emotii, cum sunt groaza si angoasa (agorafobia, nebunia indoielii etc.)
c.ideile fixe cu forma impulsiva, tendinte irezistibile, care se manifesta prin acte de violenta sau criminale (furt, amucidere, sinucidere). Ideile fixe apar la cei cu o constitutie nevropatica.

Aceasta poate fi ereditara - cazurile cele mai dese - sau consecinta a vietii cotidiene - oboseala fizica, intelectuala, emotii, pasiuni, excese de orice natura. Ribot defineste si extazul ca fiind idee fixa, forma cronica de hipertrofie a atentiei. Renumitul psiholog francez examineaza extazul din prespectiva sa pozitiva, aceea de exaltare a inteligentei, folosindu-se de exemplul Sfintei Tereza. La polul opus se afla mania. In manie se regasesc toate conditiile contrare starii de atentie. Nu exista nici concentrare, nici adaptare, nici durata. Avem de-a face cu triumful automatismului cerebral, lasat in voie. In consecinta, la maniaci se manifesta, spre exemplu, uneori, o exaltare extrema a memoriei: pot recita poeme lungi, de mult uitate.
« mai multe referate din Psihologie