Aspecte geografice ale asezarilor umane

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 7.29

nivel: Liceu

     În decursul devenirii sale istorice omul si-a creat un mediu artificial pentru a se feri de o natura când darnica, când ostila-locuinta. Prin grupare ateritoriala a mai multor locuinte si realizarea unui mod de covietuire sociala specific au rezultat asezarile umane. Ele au cunoscut în evolutia lor perioade de declin si de înflorire, unele au disparut iar altele s-au pastrat pâna în zilele no[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Aspecte geografice ale asezarilor umane

     În decursul devenirii sale istorice omul si-a creat un mediu artificial pentru a se feri de o natura când darnica, când ostila-locuinta. Prin grupare ateritoriala a mai multor locuinte si realizarea unui mod de covietuire sociala specific au rezultat asezarile umane. Ele au cunoscut în evolutia lor perioade de declin si de înflorire, unele au disparut iar altele s-au pastrat pâna în zilele noastre. Ele împodobesc astazi suprafata Terrei aidoma unei imense constelatii de pe bolta cereasca, unele având o "stralucire" puternica, altele abia "licarind", minuscule între cei doi poli ai planetei. Asezarile pot fi permanente si temporare, cu o larga arie de raspândire geografica.

     Asezarile permanente sunt cuprinse între 83o latitudine nordica (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) si 55o latitudine sudica (Ushuaia în Chile). În ce priveste raspândirea pe verticala întâlnim asezari amplasate sub nivelul marii (Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) si pâna peste 5000 m (Chupiquina în Chile - 5600 m, Arash în Tibet - 5320 m).

     Asezarile umane se împart în doua mari categorii: sate si orase. Între ele exista o serie de asemanari, dar mai cu seama deosebiri. Satul se deosebeste de oras în principal prin urmatoarele elemente:

     - are în general o populatie mai putin numeroasa.

     - gradul de dotare cu unitati edilitar- sociale, culturale si de învatamânt a satului comparativ cu orasul este mai scazut.

     - fizionomia specifica a satului data de o structura în general mai putin compacta a locuintelor în vatra, predominarea imobilelor cu un singur nivel si retea de drumuri de categorie slaba si mediocra. Populatia satului este ocupata preponderent în activitati primare, pe când orasului îi sunt specifice activitatile secundare si cele tertiare.

     Orasul este o forma de organizare, înzestrare si utilizare a unui teritoriu în scopul concentrarii, transformarii si redistribuirii produselor necesare întretinerii, recreerii si progresului unei populatii de pe teriorii diferite ca întindere (de la zona imediat înconjuratoare pâna la întregul glob). El se înscrie în peisaj prin cladiri, retea de drumuri etc. si presupune o asociere teritoriala si corelatie functionala între un nucleu central (aglomeratia) si un spatiu înconjurator de întindere variabila, de la caz la caz si de la epoca la epoca. Odata cu concentrarea mai accentuata de bunuri (materii prime, preoduse fabricate si semifabricate, forta de munca, mijloace de întretinere, bunuri spirituale etc.) începe de obicei functia urbana. Trebuie subliniata pe aceasta cale importanta pozitiei geografice în alegerea locurilor de concentrare urbana. Componentele teritoriale ale orasului sunt: vatra - suprafata cuprinsa în linia de contur a zonei cladirilor de locuit; intravilanul - suprafata afectata constructiilor, înglobând toate zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol; extravilanul - restul suprafetelor din perimetrul administrativ al orasului.

     Formele de concentrare urbana

     Orasele în evolutia lor cunosc o permanenta extensiune teritoriala si remodelare intensa. Datorita acestor fenomene dinamice prin extensiune nu rezulta lipsa orasului, ci dimpotriva întâlnim pe suprafata globului zone continuu urbanizate alaturi de aparitia insulara a orasului ori absenta lui. Formele de evolutie si concentrare urbana sunt diferite de la epoca la alta si de la o regiune la alta. Ele difera atât ca geneza cât si ca marime. În functie de aceste doua elemente deosebim urmatoarele forme de concentrare urbana: aglomeratiile, conurbatiile si megalopolisurile.

     Aglomeratia. În cazul aglomeratiei realitatea urban-geografica se compune din orasul propriu-zis si un teritoriu care "suporta" influentele directe ale acestuia, constituind împreuna aglomeratia urbana. Ea este o întruchipare a difuziunii treptate a spatiului urbanizat care porneste de la un nucleu central, limitele sale modificându-se mereu.

     Universitatea Berkley a adoptat pentru definirea aglomeratiei unele criterii statistice. Astfel avem de a face cu o aglomeratie atunci când exista o grupare de cel putin 100.000 de locuitori cuprinzând un oras de cel putin 50.000 de locuitori, la care se adauga diviziunile administrative alaturate prezentând caractere asemanatoare si, mai ales, în care peste 65% din populatie exercita activitati neagricole.În asemenea cazuri populatia aglomeratiei poate depasi de 8 sau chiar 20 de ori populatia orasului propriu-zis (Bruxelles si Charleroi în Belgia). Definirea depinde de relatiile cu nucleul central, distingându-se astfel mai multe zone în cuprinsul aglomeratiei.

     1. zona aglomerata propriu-zisa, care înglobeaza comunele limitrofe legate între ele prin continuitatea zonei urbane (si pe care o consideram de obicei oras);

     2. zona de întrepatrundere, careia fara a exista o continuitate a constructiilor, activitatile urbane îi dau un caracter comun.

     3. zona marginala în care populatia, încea mai mare parte, are o activitate sau un mod de viata urban si trebuie sa se deplaseze pentru lucru, cumparaturi sau agrement în comunele vecine.

     Încadrul aglomeratiei fiecare element are personalitatea sa, dar este indispensabil în întregirea si functionarea ansamblului (terenuri cladite, livezi, gradini de zarzavat, spatii verzi, locuri de recreere etc.).

     Conurbatia reprezinta un ansamblu de orase care se dezvolta independent, sunt aproape între ele si au de rezolvat probleme comune (alimentarea cu apa,cu energie, amenajarea si protectia mediului înconjurator). Pentru a exista o conurbatie trebuie îndeplinite doua conditii:

     - ca geneza ea rezulta prin juxtapunerea a doua sau mai multe orase care pâna la un moment dat s-au dezvoltat independent ele ramânând distincte chiar daca sunt înglobate într-un ansamblu.

     - trebuie sa existe o anumita densitate a oraselor si a populatiei precum si un numar mare de locuitori. Orasele mici chiar daca sunt vecine nu pot constitui o conurbatie deoarece ele nu au de rezolvat probleme comune. Conurbatiile apar si se dezvolta de obicei în legatura cu prezenta unor importante zacaminte ale subsolului (Ruhr, Donbas). Cele maides citate sunt conurbatiile formate din orasele dublete (St. Paul - Mineapolis în S.U.A. de o parte si de alta a fluviului Mississippi, Reggio - Messina în Italia de sud).

     Orasele Ludwigshafen si Mannheim situate de o parte si de alta a Rinului formeaza o conurbatie. Acum un secol Mannheimul avea 22.000 de locuitori iar Ludwigshafen 2.000 de locuitori. Acesta din urma nu s-a dezvoltat sub influenta Mannheimului ci ca urmare a amplasarii aici a vestitei uzine de produse chimice: Badische Anilin und Soda Fabrik (B.A.S.F.).

     Megalopolisul constituie stadiul de gigantism al conurbatiilor, teritoriul organizat într-o imensa conurbatie policentrica. Denumirea de megalopolis a fost data de geograful Jean Gottman în 1961 pentru a defini concentrarea urbana de pe coasta nord-estica a S.U.A. Aici pe o lungime de aproximativ 400 de km, de la Boston la Philadelphia se concentreaza mai multe orase milionare între care sunt intercalate orase mai mici. Aceasta conurbatie a beneficiat în dezvoltarea ei de conditii exceptionale: prezenta în apropiere a Apallachilor cu resurse minerale si energetice, legaturi lesnicioase pe calea apei cu "lumea veche" si nu numai cu aceasta, conditii foarte prielnicepentru amenajari portuare, substrat litologic foarte rezistent etc. Aici s-au stabilit primele grupuri de colonisti europeni si de aici s-a pornit expansiunea spre vest. Populatia acestui megalopolis numara peste 40 de milioane de locuitori, iar stilul arhitectural îmbraca forme specifice, iesind în evidenta padurea de zgârie-nori din beton, fier, sticla si aluminiu a Manhatanului. Pe glob se contureaza si alte megalopolisuri cum ar fi Rhur, Rio de Janeiro - Sao Paulo, Shanhai, Kobe - Osaka, Manchester - Birmingham - Leeds.

     Caracteristica actuala a urbanizarii o constituie fenomenul de concentrare a populatiei în orase mari si foarte mari. Astazi peste 40% din populatia urbana a globului traieste în orase milionare, numarul lor ridicându-se la 155. Dintre cele mai importante amintesc: New York (16.678.818 locuitori - cu suburbiile), Tokyo (11.695.150, cu suburbiile), Shanhai(10.820.000).

     Daca fenomenul urbanizarii în secolul trecut se manifesta mai puternic doar în Europa, azi el este caracteristic tuturor continentelor. În prezent în mediul urban traiesc aproximativ 900 de milioanede oameni, cifra care sufera modificari rapide în sens pozitiv. Aceasta crestere a populatiei urbane se realizeaza pe urmatoarele cai:

     - sporul natural al populatiei urbane;

     - înglobarea în cadrul urbanului a unor localitati învecinate prin extinderea limitelor administrative;

     - aparitia de noi orase;

     - sporiul migratoriu (exodul rural). Acesta din urma fiind cel mai imprtant;

     Concentrarea populatiei în orase mari, pe lânga avantajele oferite, prezinta si destule neajunsuri cum ar fi:

     - degradarea relatiilor sociale firesti între oameni;

     - poluarea sonora a aerului si a apei;

     - greutati în aprovizionare si în evacuarea propriilor deseuri;

     - timp îndelungat afectat transportului în comun;

     - ruperea brutala a individului de componentele cadrului natural, cu consecintele sale nefaste.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles