Arta Paleolitica

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.56

nivel: Liceu

In 1879, Sautuola a inceput cercetarile in pestera Altamira, insotit de fiica sa, Maria, de noua ani. Ea s├ó┬EUR┬"a strecurat pe sub plafon si a ajuns in sala bizonilor, sau in sala "Plafonului policrom ". El a ramas stupefiat la vederea grandiosului ansamblu al frescelor ce reprezenta niste bizoni.

La timpul respectiv, erau deja descoperite impreuna cu unelte si arme din silex, co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Arta Paleolitica

In 1879, Sautuola a inceput cercetarile in pestera Altamira, insotit de fiica sa, Maria, de noua ani. Ea s├ó┬EUR┬"a strecurat pe sub plafon si a ajuns in sala bizonilor, sau in sala "Plafonului policrom ". El a ramas stupefiat la vederea grandiosului ansamblu al frescelor ce reprezenta niste bizoni.

La timpul respectiv, erau deja descoperite impreuna cu unelte si arme din silex, considerate a fi preistorice. Rationamentul lui Sautuola pornea de la faptul ca omul preistoric, mai ales cand nu avea alta locuinta decat pesterile, a putut reproduce nu numai pe coarne si defense de mamut, ci si pe peretii cavernelor propria lui figura, si, mai ales, animalele pe care le avea in jurul sau. Acesta isi expunea in cartea sa "Scurte note asupra catorva obiecte preistorice din provincia Santander ", aparuta in anul 1880, conceptia privind originea si vechimea picturilor de la Altamira, afirmand, pentru prima data in lume, varsta preistorica a acestora si fixand cu o uimitoare intuitie epoca careia ii apartineau.

Marcelino Sautuola a fost influentat in conceptia sa de un savant al timpului ├ó┬EUR┬" Juan de Vilanova y Piera ├,┬?├ó┬EUR┬"autorul cartii "Originea, natura si varsta omului", aparuta in 1872, care ii va deveni singurul aliat in lupta sa pentru recunoasterea autenticitatii Altamirei.
Pestera Altamira(Spania)├ó┬EUR┬" Imagine de pe "Plafonul policrom".

Evolutia artei parietale paleolitice poate fi urmarita sub doua aspecte: cronologic si stilistic. Desi cu numeroase lacune, singurul sistem care ne ofera o corelatie intre cronologie si stil este cel creat de A. Leroi-Gourhan, in 1965. El a stabilit evolutia a patru stiluri, corespunzand in linii mari culturilor specifice Paleoliticului superior: Aurignacianul, Gravetianul, Epigravetianul si Magdalenianul.

Aurignacianul
Creatiile Aurignacianului au fost atribuite de A. Leroi├ó┬EUR┬"Gourhan stilului I. Conform lui, acest stil cuprinde blocuri gravate cu reprezentari sexuale realiste, asociate reprezentarilor animale, stan-gaci redate, aflate la limita dintre parietal si mobilier.
Siturile aurignaciene din Franta(singura zona in care a fost identificata arta parietala de varsta aurignaciana) au livrat in special blocuri gravate, despre care nu se poate spune daca sunt mobiliere sau parietale, cu reprezentari incomplete de animale sau cu simboluri sexuale, care se cir-cumscriu foarte bine stilului I, stabilit de Leroi├ó┬EUR┬"Gourhan. Este vorba de siturile de la La Ferrassie, Abri Blanchard, Abri du Renne, cu unica opera gravata completa a Aurignacianului, reprezentand un erbivor cu coada scurta, fara indoiala un tap salbatic.

In pestera Chauvet(Franta), J. Clottes a stabilit varsta Aurignacianului pentru o parte din reprezentarile parietale de la Chauvet (intre 30.340 si 32.410 B.P.) varsta ce avea sa fie acceptata si de alti cercetatori. Studiile au fost efectuate in anii 1995, 1997.
Intre elementele caracteristice ale acestei pesteri trebuie in primul rand precizata marea omo-genitate a temelor in care predomina rinocerii, leii si mamutii.

Omniprezenta acestor animale in pestera Chauvet este cu atat mai semnificativa cu cat sunt foarte rare in Magdalenian. Pentru fiecare specie, aceleasi conventii stilistice se repeta: mamutii sunt gravati, bizonii, boii si renii sunt pictati in negru iar ursii in rosu. din cele 263 de animale identificate, rinocerii domina net(20%), fiind urmati de trei specii cu procentaje apropiate: mamutii(14%), leii(13,7%) si caii(13,3%). Animalele deose-bit de frecvente in Magdalenian: caii, bovideele, cervideele reprezinta la Chauvet, 34% din totalul reprezentarilor, in timp ce animalele periculoase sunt in numar de aproape dublu: 60,8%(J. Clottes, 1995).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles