Arhitectura dacica

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.96

nivel: Facultate

Dar pentru turme nu numai stanile construite slujeau drept adapost. Conditiile meteo nefavorabile transformau pesterile naturale in minunate refugii. Uneori amenajate deveneau adevarate stani, foloite in tot cursul sezonului de pasunat.Celelalte tipuri de asezari, cele civile si cetatile fortificate se impart in doua categorii distincte: cele getice (de campie) si cele dacice (de munte).
[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Arhitectura dacica

Dar pentru turme nu numai stanile construite slujeau drept adapost. Conditiile meteo nefavorabile transformau pesterile naturale in minunate refugii. Uneori amenajate deveneau adevarate stani, foloite in tot cursul sezonului de pasunat.Celelalte tipuri de asezari, cele civile si cetatile fortificate se impart in doua categorii distincte: cele getice (de campie) si cele dacice (de munte).

In Campia Munteniei, getii foloseau ca locuinte bordeiele sau casele de suprafata. Bordeiele erau de forma rombica, neregulata, ovala, rectangulara, patrulaterica cu colturi rotunjite. Dimensiunile bordeielor atingeau in general 1 m adancime, 5m lungime si 3m latime. Pamantul de umplutura aflat in interiorul bordeielor contine adeseori cenussa, ceea ce a putea atesta folosirea in coonstructie a trestiei sau papurisului. De obicei in incperi se aflau vetre, alteori e e erau in afara incaperilor.

Multe fin ele aveau trepte de coborare. Majoritatea locuintelor din Campia Munteniei o reprezenta insa casele de suprafaa. De forma rectangulara sau elipsoidala aceste case erau ridicate, la suprafata solului pe un schelet de pari grosi ce sustineau o impletitura deasa de nuiele. Peste acest schelet lemnos se asternea un strat gros si dens de lipitura de lut amestecat cu paie. Desi majoritatea caselor erau acoperite cu trestie ori paie, foarte multe aveau acoperis din tigle de ut. Scheletul lemnos era prins cu scoabe si cuie. Podelele se realizau din lut batatorit.

Usile erau inchise cu zavoare asigurate cu chei. Cu mici exceptii, aproape toate incaperile erau prevazute, in coltul de NE sau E cu o vatra deschisa aproape rotunda (cu laturile pana la 1,20m) realizate din lut batatorit care ars devenea foarte dur si obtinea o culoarea rosiatica albicioasa, ele serveau pentru prepararea hranei. Uneori vetrele aveau modele incizate. In multe case s-au gasit cuptoare menajere. Dimensi nile caselor ajungeau pana la 6X4m.

Tehnica de constructie a caselor poate fi observata si azi la casele "batranesti" de la tara la care evident s-au adus unele imbunatatiri ale cuptoarelor in special. S-au descoperitadesea case avand constructii auxiliare: bucatarii de pana la 7X6m prevazute cu cate un cuptor mare rotund cu diametrue ce atingeau 1,85m ; depozite de 5Xm unde granele se pastrau in chiupuri, uneori si cate o constructie absidata. Din complexele gospodaresti nu lipseau si constructiile menaje re, toalete, gropi de gunoi.

Casele dacilor de la munte spre deosebire de cele de la campie au avantajul prezentei pietrei. La aceste altitudini casele au fundatia din blocuri de piatra mai mult sau mai putin ingrijit lucrate in functie de averea proprietarului. In acest fel lemnul nu putrezea in contact cu pamantul. S-au descoperit case din barne de lemn imbinate prin sistemul de scobituri in forma de coada de randunica, case la care nu se foloseau nici un cui. Aceste case aveau o forma poligonala cu 6-8 laturi. Restul construite in sistemul clasic erau majoritatea dreptunghiulare sau rotunde.

Majoritatea erau construite din barne de lemn asezate orizontal. La colturi cate un stalp vertical cu rol de susutinere a celor orizontale. Se aplica pe pereti o lipitura relativ subtire din lut frumos netezit si uneori colorat. Casele mai sarace aveau intre stalpii de colt o impletitura de nuiele lipita cu lut din belsug peste care se aplica tencuiala eventual colorata. Cele mai impozante locuinte, descoperite in numar mare sunt cele de tipul turnurilor locuinta.

Acestea aveau pe nelipsita fundatie de piatra, parterul alcatuit dintr-un zid de blocuri de piatra de acelasi fel ca si cele din zid. Peste acest zid de piatra era inaltat un zid din caramizi de lut superficial arse. La turnurile locuinta de la Costesti atat zidul de piatra cat si cel din caramizi aveau latimea de 3m. Etajul era construit din barne de lemn asezate orizontal.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles