Arheologia - eseu

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.40

nivel: Gimnaziu

Arheologia este o disciplina istorica cu un camp de cercetare bine precizat si cu metode de investigatie proprii, pentru cunoasterea cat mai deplina a societatii omenesti in anumite epoci . Scopurile principale ale cercetarii arheologice sunt: cronologia (in scopul stabilirii varstei obiectelor), reconstituirea modelelor de organizare si functionare a asezarilor si explicatiile concretizate sub [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Arheologia - eseu

Arheologia este o disciplina istorica cu un camp de cercetare bine precizat si cu metode de investigatie proprii, pentru cunoasterea cat mai deplina a societatii omenesti in anumite epoci . Scopurile principale ale cercetarii arheologice sunt: cronologia (in scopul stabilirii varstei obiectelor), reconstituirea modelelor de organizare si functionare a asezarilor si explicatiile concretizate sub forma teoriilor stiintifice asupra gandirii si compotrtamentului uman.

V.G. Childe spunea: Arheologia a facut o adevarata revolutie in istorie. Ea a largit orizonturile istoriei aproape in aceeasi masura in care telescopul mareste campul visual al astronomului. Ea a largit de sute de ori perspective istoriei spre trecut, tot asa cum microscopul a descoperit pentru biologie ca in spatele organismelor mari se acunde viata celulelor infinit de mici. In sfarsit, ea a adus schimbari in dimensiunile si continutul stiintei istorice asemenatoare acelora pe care radioactivitatea le-a adus in chimie.

Deoarece cea mai mare parte a istoriei omenirii a avut loc înaintea invenției scrisului, arheologia este cea mai importantă metodă de studiu a preistoriei. În plus, deoarece în numeroase cazuri informațiile istorice sunt incomplete( in trecut, scrisul a fost utilizat de numai de catre aristocrație sau doar în cadrul religiei, informațiile scrise oferind date doar despre anumite categorii sociale), arheologia oferă o contribuție esențială la studiul istoriei umane si se reflectă și în cadrul politic prin faptul că studiază cultura materială și spirituală a predecesorilor, contribuind astfel la patrimoniul național și universal. Din pacate insa, numeroși cercetători pasionați au exagerat latura politică sau ficțională a arheologiei, interpretările lor căzând într-o puternică pantă naționalistă sau imaginară, aceste devieri fiind încadrate ca pseudo-arheologie.

Arheologia a fost inclusa de A. Sacerdoteanu printre stiintele auxiliare majore ale istoriei; ea “imprumuta” istoricului instrumentele de lucru cu izvorul care este materialul arheologic. Arheologia interpreteaza vestigiile materiale ale trecutului istoric si dupa epoca studiata , arheologia poate fi: preistorica, clasica, crestina, medievala, moderna, subacvatica si chiar contemporana.
De o mare importanță este si cercetarea arheologică de salvare în cazul unor lucrări de construcții, lucrări agricole, etc. Acestea pot distruge pentru totdeauna siturile arheologice, de aceea intervine cercetarea arheologică de salvare. În lumea științifică anglo-saxonă arheologia este o sub-disciplină a antropologiei, arheologul fiind antropolog și nu un istoric așa cum este cazul în general în Europa și in Romania.

In tara noastra, procupari deosebite in domeniul arheologiei incep cu unii colectionari de antichitati, in prima jumatate asecolului al XIX lea, la banul Mihalache Ghica sau generalul N. Mavros. O data cu infiintarea in 1864 a Muzeului de Antichitati si cu activitatea lui Cezar Boliac care publica materiale de arheologie in ziarul sau, Trompeta Carpatilor, se trece la o etapa noua in care se pun bazele arheologiei si in tara noastra. Este perioada in care Alexandru Odobescu initiaza primele cursuri de arheologie si indruma activitatea Muzeului de Antichitati in timp Gr. Tocilescu face cercetari arheologice privind antichitatile romane din Oltenia si Dobrogea. Tot acum incep si cercetarile privind neoliticul prin sapaturile facute la Cucuteni de Gr. Butureanu si G. Diamandi.

Dupa 1900 , pe langa cercetarile privind antichitatile greco-romane de pe teritoriul tarii noastre, sub indrumarea lui Vasile Parvan si a lui I. Andriesescu, atentia cercetatorilor se indreapta spre istoria noastra straveche. pricipala realizare din aceasta perioada de pionierat a arheologiei romanesti , o constituie opera lui V. Parvan, Getica: o protoistorie a Daciei (1927).

Daca in trecut cele mai interesante descoperiri au fost intamplatoare sau grabite de cautarea obiectelor de arta spectaculoase, astazi arheologia se bazeaza pe observatii sistematice , tehnologii si tehnici de varf. Recunoasterea aeriana si chiar din spatiu, permite descoperirea relicvelor din pamant fara a mai fi necesara saparea prealabila. Marturiile materiale pot fi localizate la nivelul solului de catre radare, prin prospectiuni magnetice sau cu ajutorul detectoarelor de metale. Cu ajutorul acestor detectoare au fost descoperite faimoasele si controversatele bratari dacice de aur si nu mai putin faimosii kosoni.

Siturile se cartografiaza cu ajutorul computerelor care totodata alcatuiesc harti bi / tridimensionale utile in planificarea sapaturilor. O alta metoda, fotografia aeriana este de folos pentru identificare siturilor greu observabile la nivelul solului. Fotografiile in infrarosu ofera imagini cu ceeace se afla sub scoarta pamantului si combinate cu scanerele termale pot detecta prezenta pietrei din pamant care este pusa in legatura cu prezenta constructiilor ingropate .

Au fost arheologi care au sapat ani de zile la cate un sit(ex. Barry Cunliffe a sapat 20 de ani in estul Angliei)acest lucru oferindu-le prestigiu lor si institutiilor care îi finantau. Din cauza costurilor mari si a problemelor legate de conservare a obiectelor sau a siturilor, astazi se lucreaza la proiecte mici pe perioade scurte de timp.

O etapa importanta a muncii arheologului pe santier o constituie inregistrarea meticuloasa a locatiei artefactelor, fosilelor sau a altor obiecte de interes, pentru a le putea regasi ulterior, atat pe orizontala (in relatie cu cu celelalte obiecte din contextul respectiv) cat si pe verticala (ordinea geologica a straturilor in care a fost gasit). O mare parte din obiectele descoperite , care sunt de mare interes și valoare, au fost incluse in categoria tezaur a patrimoniului nostru cultural ; in baza de date CIMEC exista în prezent, la categoria arheologie , peste 800 de obiecte clasate .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles