Argumentare roman realist - Ion

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.63

nivel: Liceu

Publicarea romanului „Ion” în 1920, arată opțiunea lui Rebreanu pentru realism și-i aduce consacrarea ca scriitor matur care a a tins virtuozitatea. Totodată, prin aceste roman, el polemizează cu toată literatura idilică, propunând o proză de observație realistă dură.
Romanul cuprinde atât palierul vieții sociale, cât și pe cel al vieții individuale conform unei năzuințe de a su[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Argumentare roman realist - Ion

Publicarea romanului „Ion” în 1920, arată opțiunea lui Rebreanu pentru realism și-i aduce consacrarea ca scriitor matur care a a tins virtuozitatea. Totodată, prin aceste roman, el polemizează cu toată literatura idilică, propunând o proză de observație realistă dură.
Romanul cuprinde atât palierul vieții sociale, cât și pe cel al vieții individuale conform unei năzuințe de a surprinde în roman pulsația vieții. Există câteva întâmplări reale care susțin geneza romanului desfășurată pe o perioadă îndelungată. Între acestea se află imaginea unui țăran zărit de Rebreanu, într-o Duminică, la marginea satului, în straie albe, sărutând pământul ca pe o iubită.

Ca roman realist tradițional, „Ion” ilustrează tipul numit de N. Manolescu „roman doric”, având acțiune cronologică, perspectivă narativă omniscientă, personaje tipice și viziune veridică. Trăsăturile de roman realist se evidențiază în obiectivitatea viziunii, în sensul reprezentării impersonale a realității, cu toate că scriitorul nu înregistrează cinematografic realitate, ci o reflectă activ, prin selecție și interpretare..
Din obiectivitatea viziunii rezultă stilul sobru, solemn, „cenușiu” al romanului, definindu-l pe Rebreanu drept scriitor anticalofil.
O altă trăsătură a romanului realist este observarea omului în mediul său de viață, în determinările materiale și sociale pe care le dau munca, familia, obiceiurile și credințele, etc. De aici rezultă caracterul monografic al romanului „Ion”, în care imaginea comunității sătești este urmărită în ritmurile vieții ei specifice.
În roman se construiesc personaje tipice, reprezentative pt o categorie sociale, cum este Ion, care ilustrează tipul țăranului însetat de pământ. Titu herdelea întruchipează intelectualul înstrăinat de sat prin viața urbană, Ana este tipul femeii victimă, iar vasile Baciu este tipul țăranului îmbogățit prin zestrea nevestei.

Discursul epic subliniază prin claritate și coerență, caracterul de roman realist. Materia epică se distribuie pe două mari părți intitulate „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”, sugerând două forțe care determină destinul protagonistului. Părțile își corespund simetric prin cele 13 capitole între care primul se numește „Începutul”, iar ultimul „Sfârșitul”. Simetria lor este dată de reiterarea câtorva motive: drumul, Hristosul de tinichea sau hora satului, ceea ce sugerează că orice început cuprinde semnele sfârșitului, iar sfârșitul oferă promisiunea unui nou început.
Materia epică se distrubuie în trei planuri narative paralele și interferente uneori: planul vieții cuplurilor Ion-Ana, Ion-Florica, George-Florica, acesta fiind considerat și planul central, Planul familiei Herdelea și al preotului Belciug, cât și planul comunității țărănești sunt planuri secundare care contribuie la dezvoltarea firului central. Dispunerea lor este concentrică, iar legarea se face prin alternanță. În interiorul fiecărui plan narativ, episoadele se leagă prin înlănțuire, ceea ce creeează iluzia vieții și dă veridicitate romanului.

Ideea de diferențiere a vieții, specifice fiecărui plan narativ este sugerată de la începutul romanului, câd, la horă, doamna Herdelea dezaprobă amestecul dintre „țărani” și „domni”. Totuși, interferențele planurilor sunt destul de numeroase, dovedind că viața transfigurată este un univers cosmic, în care destinele omenești sunt întrețesute.
Printr-o lectură tradițională, romanul dezvăluie tema relației țăranului cu pământul, proiectată pe fundalul mai larg al satului ardelenes de la începutul sec XX. În profunzime, romanul cuprinde, însă, o temă cu mai mare încărcătură semnificativă, din moment ce personajul principal nu este un caz particular de țăran ahtiat de pământ, ci, mai mult decât atât, el reprezintă ipostaza unei patimi omenești exprimând instinctul de posesiune.
Perspectiva narativă argumentează caracterul de roman realist. Naratorul este obiectiv, omniscient, știe mai multe decât personajele și le dirijează destinele ca un regizor universal. Prin poziția sa, el sugerează că omul se află sub puterea destinului care acționează ca o fatalitate. Narațiunea se derulează la pers a IIIa, sunt absente mărcile subiectivității, ceea ce dă stilului un aer „cenușiu”, solemn,

Acțiunea romanului începe într-o duminică, în care locuitorii satului pripas se află la horă, în curtea văduvei lui Maxim Oprea. Se conturează în stil realist o expozițiune în contextul căreia se descrie detaliat cadrul acțiunii, iar, mai apoi, se plasează în acest cadru personajele.
Conflictul se deschide când Ion se hotărăște să o ia pe Ana la joc, deși o iubes pe Florica. Acest prim fir conflictual conduce spre conflictul central reprezentat de dorința lui Ion de a obține pământul ei pt a fi respectat de comunitate. Conflictul central, tradus n roman ca un conflict exterior, este urmat de un conflict interios sugerat de cele două forțe „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”, ce acționează succesiv, deși protagonistul are nevoie să și le asume simultan. Acest conflict central are un sens tragic, deoarece eroul se confruntă cu o forță mai presus de sine, forța pământului, pe care nu o poate stăpâni, ajungând să fie strivit. Ceea ce determină începutul conflictului este întâlnirea de la horă a lui Ion cu Vasile Baciu. În urma confruntării, Ion se simte umilit și își aprinde în suflet o dorință de răzbunare, care-l va conduce spre un final tragic, previzibil, specific narațiunii realiste.

În cercul provocărilor intră și george Bulbuc, fapt ilustrat prin scena încăierării de la sfârșitul horei în care Ion și George nu se bat pt lăutari, ci pt aceeași femeie- Florica. Ion iese învingător deocamdată, dar, la sfârșit, într-o scenă simetrică, ei doi se luptă din nou pentru Florica, iar Ion este ucis cu sapa de către George.
În acest fel, putem spune că finalul romanului este închis. Moarte lui ion se produce subit, George reprezentând „o mână” sau „o unealtă a destinului prevestitor”.
Carcterul epopeic al romanului este dat și de numărul de personaje care se mișcă mai aproape sau mai departe de personajul titular și sunt construite prin tipizare.

Figura protagonistului este plăsmuită în linii verosimile: Ion este prezentat ca personaj complex, tipic până la un punct și simbolic, totodată. El tinde spre unicitate tocmai prin intensitatea cu care trăiește relația sa cu pământul. Ca personaj realist este urmărit sub o rețea de determinări social-economice. De-a lungul acțiunii se profilează ca o ființă contradictorie ce oscilează între calm și violență, gingășie și brutalitate, viclenie și naivitate. Ca personaj tipic, ilustrează tipul țăranului împătimit de pământ, al victimei învinse de fatalitatea instinctului de posesiune.
Narațiunea la pers a IIIa presupune absența intervenției subiective a naratorului. Stilul direct alterneză cu stilul indirect și este prezent stilul indirect liber: „Își zicea din ce în ce mai des că nu va ajunge niciodată să aibă și el ceva. Va să zică, va trebui să fie veșnic slugă p la alții ?...” În ciuda stilului sobru, impersonal, se observă diversitatea procedeelor artistice utilizate pentru plasticizarea ideilor: personificarea, epitetul, comparația și hiperbola („Brazda culcată îl privea neputincioasă, biruită, umplându-i inima deodată cu o mândrie de stăpân.”)
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles