Apele curgatoare

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.60

nivel: Facultate

Sistemele de rauri ocupa o regiune numita drenaj sau bazin hidrografic. Marginile unui bazin hidrografic sunt de obicei marcate de un relief inalt. Aceste frontiere naturale sunt denumite cumpana apelor. De exemplu Marea Cumpana a Apelor -denumita si Continentala- din America de Nord se intinde de la nord spre sud, prin masivul Rocky Mountains.

Raurile situate de o parte a acestei[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Apele curgatoare

Sistemele de rauri ocupa o regiune numita drenaj sau bazin hidrografic. Marginile unui bazin hidrografic sunt de obicei marcate de un relief inalt. Aceste frontiere naturale sunt denumite cumpana apelor. De exemplu Marea Cumpana a Apelor -denumita si Continentala- din America de Nord se intinde de la nord spre sud, prin masivul Rocky Mountains.

Raurile situate de o parte a acestei cumpene curg spre vest , varsandu-se in Oceanul Indian. Cele situate de cealalta parte a cumpenei, curg spre nord-est spre Oceanul Artic, spre vest varsandu-se in Oceanul Atlantic sau spre sud-est varsandu-se in Golful Mexic. Punctele de joasa inaltime din cumpenele apelor sunt denumite trecatori sau pasuri, deoarece prin aceste puncte soselele si caile ferate tranverseaza lanturile muntoase.

Principalele tipuri de retele hidrografice
In drumul lor spre mare, raurilor li se alatura afluentii. Vazute de sus, sau pe o harta, raurile impreuna cu afluentii lor formeaza modele complicate si distincte de retele hidrografice. In unele zone aceste modele sunt extrem de complexe, iar geomorfologii intampina numeroase probleme in incercarea de a afla cum s-au format aceste retele hidrografice. (Geomorfologii se ocupa cu studiul formarii si modificarii reliefului.)

Structura bazinelor hidrografice difera de la o zona la alta, datorita actiunii combinate a mai multor factori. Printre acestia se numara clima, duritatea rocilor de la suprafata, inclinatia solului si factori legati de evolutia geologica a regiunii ( cutremure si perioadele de formare a muntilor). Geomorfologia incearca sa afle de ce in unele regiuni se afla numeroase rauri, in timp ce in zone invecinate, caracterizate de aproximativ acelasi nivel de precipitatii, exista putine ape curgatoare de suprafata.

Exista 12 tipuri de retele hidrografice, trei dintre ele fiind mai des intalnite- radiare, in gratii si dentritice. Cel mai simplu tip de retea hidrografica se aseamana cu coroana unui copac si a fost numit detritic, pornind de la cuvantul grec pentru copac. Retelele hidrografice de tip dentritic se formeaza atunci cand raurile tranverseaza o regiune in care rocile, de obicei argile, sunt de acelasi tip, iar miscarile terestre nu au adus reliefului modificari( cum ar fi fisuri ale rocilor) care sa influenteze semnificativ directia de curgere a raurilor.


Cel de-al doilea tip de retea, numit retea in gratii, ia nastere in zonele cu pante abrupte. Acestea sunt caracteristice in special regiunilor cu siruri de dealuri formate din roci tari si separate de vai largi in care straturile de roci moi ajung la suprafata. Aici cursurile de apa mai mici ce curg de-a lungul vaii, tind sa se alature raurilor mai mari, ce curg prin spatiile dintre dealuri, in unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei retele hidrografice in gratii.

Modelul radiar
Cel de-a treilea tip de retea hidrografica seamana cu spitel unei roti, deoarece raurile curg dintr-o zona centrala spre exterior. Datorita formei sale, aceasta retea e denumita retea radiara sa concentrica.Aceste retele iau nastere in muntii cu forma cronica- cum sunt vulcanii-sau in muntii cu forma de cupola.Densitatea bazinului hidrografic.Densitatea retelei hidrografice e data de suprafata dintre apele curgatoare ce alcatuiesc aceea retea. Despre bazinele hidrografice dense se spune ca au o textura fina, iar despre cele mai putin dense ca au o textura rarefiata.

Densitatea retelei hidrografice e influentata de o multitudine de factori, printre care se numara si clima. De exemplu, in zonele ploiase o mare parte a apei de ploaie se scurge la suprafata formand o retea densa de torente, astfel luand nastere o retea cu textura fina.
Un alt factor de influenta e tipul de roca. Torentele se formeaza in principal in zonele cu roci impermeabile- roci prin care apa se scurge cu greutate.

Din contrra, retelele cu textura rarefiata apar in regiuni in care calcarul, o roca permeabila, predomina in straturile de la suprafata. In regiunile calcaroase apele ploilor se infiltreza in pamant prin numeroase fisuri(crapaturi) si cavitati din roci, numite puturi de scurgere. Ca urmare a acestui fenomen, solul ramane uscat, in timp ce apa isi incepe calatoria prin fisurile, pasajele si pesterile subterane.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles