Aparitia conflictelor si gestionarea lor in cadrul grupurilor politienesti

7x puncte

categorie: Psihologie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Aparitia conflictelor si gestionarea lor in cadrul grupurilor politienesti
Cercetarea persoanei și a problematicii sale în activitate relevă faptul că instituția nu se reduce la un sistem tehnic sau tehnocratic ci există în esență prin manifestarea socio-umană. Analizele complexe pe componentele tehnice, operaționale și ale ambientului activităților sunt potentate în ansambl[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Aparitia conflictelor si gestionarea lor in cadrul grupurilor politienesti

Referat despre Aparitia conflictelor si gestionarea lor in cadrul grupurilor politienesti
Cercetarea persoanei și a problematicii sale în activitate relevă faptul că instituția nu se reduce la un sistem tehnic sau tehnocratic ci există în esență prin manifestarea socio-umană. Analizele complexe pe componentele tehnice, operaționale și ale ambientului activităților sunt potentate în ansamblul: indivizi umani - mediu – activitate, iar variabila motivațională ocupă un loc central.

Studiile psihologice aduc precizarea că motivația determină decizia de alegere a profesiunii, orientarea către o anumită activitate în profesiune și alegerea strategiilor pentru rezolvarea sarcinilor.
Pentru constanța comportamentului, stabilitatea personalului și potențarea performanței, există o dimensiune motivațională în decizii care, împreună cu alți factori, inițiază procese de dezadaptare, generate în primul rând de un complex de factori psihologici: dorințe, aspirații, nevoi, convingeri, atracții, uneori chiar reacții de respingere ale subiectului.

Studiul motivației polițiștilor implică diagnosticarea cauzală a comportamentului în activitate, permite predicții cu privire la derularea viitoare a comportamentelor în muncă și pe plan social, constituie baza de date pentru măsuri de ameliorare a factorilor dinamizatori ai conduitei individuale și de grup pentru mărirea eficienței, creșterea satisfacției persoanei în raport cu activitatea depusă.

Climatul psihosocial se constituie ca un fenomen cu caracter integrativ, fiind o rezultantă în planul trăirilor subiective generalizate a ansamblului proceselor, fenomenelor și a factorilor care, într-un mod direct sau indirect, acționează asupra grupurilor și asupra membrilor acestora.

Datorită multiplelor condiționări în care este implicat, climatul mijlocește printr-un complex de conexiuni inverse desfășurarea activității și vieții de grup, reprezentând o verigă esențială a mecanismului de autoreglare internă a grupului ca sistem. Datorită acestui fapt, optimizarea oricărui aspect sau dimensiuni implicate în activitatea grupului va determina pe lângă un efect pozitiv specific, și un efect nespecific manifestat la nivelul climatului psihosocial de grup: cele două categorii de efecte se vor potenta reciproc, ceea ce va determina atât creșterea nivelului performanțial al grupului, cât și capacitatea acestuia de a asigura o integrare socioprofesională optimă a membrilor ei.

Helbriegel și Slocum consideră climatul organizațional drept o componentă a sistemului social. Mulți autori sunt de acord că organizațiile diferă prin climat, sugerând că acesta este un atribut organizațional.

Formarea climatului de grup este un proces care implică o suficientă cunoaștere interpersonală în contextul oferit de relațiile funcționale impuse de realizarea sarcinii; se constată o creștere bruscă a convergenței opiniilor privind posibilitățile rezolutive ale grupului, opiniile respective exprimând fie încredere, fie neîncredere, în funcție de împrejurările specifice. S-a demonstrat că, prin mecanismul conexiunii inverse, climatul condiționează la rândul său performanța grupului și satisfacția membrilor săi.

Din cercetări a rezultat concluzia conform căreia controlul efectelor intervenției trebuie făcut la nivelul fenomenelor derivate - coeziune, climatul și moralul grupului - , singurele care ne pot informa asupra eficienței intervenției.

Identificarea tipului de climat și a tipurilor de atitudini interpersonale constituie premise ale dezvoltării organizaționale (DO), definită ca „un efort planificat și continuu pentru a schimba organizația spre a fi mai eficientă și mai umană, un puternic accent fiind pus pe procesele interpersonale și de grup”. O trăsătură necesară unei bune funcționări a grupurilor, mai ales a celor operative, este spiritul de echipă. Consider că în formarea acestei trăsături se poate porni și de la identificarea punctelor forte și a celor slabe ale CPS în grupul respectiv, precum și de la constelația atitudinală ce stă la baza diferitelor comportamente ale membrilor grupului.

Formarea spiritului de echipă vizează creșterea eficienței echipelor de lucru prin îmbunătățirea proceselor interpersonale, clarificarea obiectivelor și a rolurilor. Organizațiile diferă din punctul de vedere al climatului precum indivizii se deosebesc ca personalități. În mod similar, anumite tipuri de personalități sunt compatibile cu anumite roluri, după cum unele climate sprijină și încurajează anumite comportamente.

Cercetările au arătat că un climat necorespunzător exacerbează relațiile socioafective cu caracter negativ, fapt care influențează negativ și relațiile funcționale dintre membrii grupului, rezultatul direct constând în micșorarea performanței grupului; în acest context, climatul se înrăutățește și mai mult și relația circulară continuă.
Importanța deosebită a climatului psihosocial în asigurarea funcționalității grupurilor sociale ne determină să acționam în vederea identificării a noi modalități de optimizare a acestei dimensiuni majore a vieții de grup.

1. Climatul psihosocial de grup
Reflectă și sintetizează aspectele esențiale ale vieții de grup, înglobând ansamblul trăirilor subiective ale membrilor și având funcții reglatorii complexe. Are o semnificație destul de vagă, neexplicită și o puternică încărcătură intuitivă. Are chiar și mai mulți termeni: climat, atmosferă și moralul grupului, ceea ce mărește ambiguitatea conceptuală și metodologică. Totuși, acești termeni sunt distincți, reflectând aspecte psihosociale diferite ale vieții de grup, dar puternic legate între ele.

Caracteristicile climatului psihosocial:
- caracterul sintetic → rezultantă a unui ansamblu de factori interni și externi, obiectivi și subiectivi. Nu s-a putut identifica un criteriu general după care să se poată stabili dacă un factor este sau nu generator al climatului într-un grup, dar se poate considera că dintre toți factorii, numai aceia care au semnificație pentru grupul în cauză devin determinanți ai climatului, cei neutri neintrând în această categorie;

- stabilitate relativă și independență în raport cu factorii care l-au generat. Un tip de climat nu se dezvoltă imediat după acțiunea unor factori determinanți, nici nu se modifică ușor în cazul variației sau dispariției temporare a acestora. Climatul are deci o anumită inerție, ceea ce explică funcția sa reglatorie și compensatorie în dinamica grupului;

- caracter generalizat – chiar dacă atitudinea unora dintre membrii grupului față de unele aspecte ale vieții de grup este diferită. Deci climatul este mai degrabă o dispoziție sau o stare psihică colectivă decât o atitudine colectivă.

Atmosfera psihosocială – reprezintă aspectele tranzitorii ale climatului, nuanțele dispozițiilor afective ale membrilor în anumite circumstanțe sau evenimente aleatorii ale vieții de grup și care dispar odată cu acestea. Persistența factorilor disfuncționali ce generează atmosferă nefavorabilă poate conduce la modificarea climatului de grup.
Moralul – exprimă încrederea membrilor în capacitatea grupului de a rezolva la un anumit standard sarcinile și problemele, de a depăși greutățile. Are o importantă componentă cognitivă și de experiență consumată, pe lângă componenta afectivă, derivată a coeziunii grupale, a climatului psihosocial și a relațiilor lider-membri.

Caracterul sintetic al climatul psihosocial reprezintă o rezultantă a unui ansamblu de factori interni și externi, obiectivi și subiectivi. Dumitru Cristea considera că dintre toți factorii care acționează asupra grupului într-o situație dată, numai aceia care au semnificație pentru grupul în cauză îndeplinesc rolul de factori determinanți ai climatului psihosocial; factorii neutri nu intră în această categorie, deși pot avea un caracter activ, influențând unele aspecte ale vieții de grup o stabilitate relativă și independentă în raport cu factorii care l-au generat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles