Aparatul locomotor

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.55

nivel: Facultate

1. Oasele
Oasele sunt organe formate, in principal, din cele doua tipuri fundamentale de tesut osos: compact si spongios. Proportia dintre cele doua categorii de tesut osos variaza de la o formatiune osoasa la alta.
Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa centrala de tesut osos spongios, numita diploe, inconjurata de tesut osos compact, ce structureaza corticala osului.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Aparatul locomotor

1. Oasele
Oasele sunt organe formate, in principal, din cele doua tipuri fundamentale de tesut osos: compact si spongios. Proportia dintre cele doua categorii de tesut osos variaza de la o formatiune osoasa la alta.
Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa centrala de tesut osos spongios, numita diploe, inconjurata de tesut osos compact, ce structureaza corticala osului.

Oasele late sunt formate din tesut osos compact la suprafata, care formeaza substanta corticala compacta, si o cantitate de tesut osos spongios, diploe, in zona centrala.

Oasele lungi au o structura diferita la extremitati fata de diafiza. Pe o sectiune transversala prin diafiza, se observa: periostul; sistemul fundamental extern (subperiostal); tesutul osos compact; sistemul fundamental intern (perimedular); endostul; maduva osoasa.
Sistemele fundamentale (extern si intern) sunt formate din lamele osoase circumferentiale, dispuse concentric in jurul canalului medular.

Lamele osoase circumferentiale sunt produse prin activitatea secretoare a osteoblastelor de la nivelul periostului (cele externe) si de la nivelul endostului (cele interne). Osteoblastele comunica intre ele prin canalicule osoase ce se deschid fie in cavitatea medulara, fie in canalele Havers, fie subperiostal.

1.1. ENDOSTUL
Endostul (endosteum) are aspectul unei foite conjunctive care captuseste atat canalul medular central, cat si spatiile areolare ale osului spongios. Este mai gros in perioada formarii osului si mai subtire in osul adult. Spre tesutul osos compact, endostul prezinta un rand de celule osteoprogenitoare, care pot genera osteoblastele. In stratul orientat spre canalul medular, exista mai multe fibre si mai putine celule. Endostul desfasoara activitatea osteogena in viata embrionara, dupa care o recapata in caz de fracturi.

1.2. PERIOSTUL
Periostul (periosteum) este o formatiune conjunctiva, care acopera tesutul osos compact pe fata sa externa. Periostul prezinta doua zone: o zona interna si o zona externa. Zona interna, predominant celulara, cuprinde un numar mare de celule conjunctive, numite celule osteogene sau osteoprogenitoare. Zona interna este activa in timpul formarii osului, cand celulele osteogene se transforma in osteoblaste.

O data cu incheierea formarii osului, celulele zonei interne intra in repaus, aplatizandu-se. In caz de fractura se reactiveaza, redevenind osteoblaste, generatoare de tesut osos. Zona externa a periostului cuprinde tesut conjunctiv dens, bogat in fibre colagene si vase sanguine. Unele din fibrele colagene patrund perpendicular in tesutul osos compact sub forma de fibre perforante ( Sharpey).

1.3. MADUVA OSOASA
Maduva osoasa ocupa toate cavitatile oaselor, prezentandu-se sub mai multe aspecte: maduva rosie osteogena; maduva rosie hematogena; maduva galbena; maduva cenusie fibrilara si maduva gelatinoasa.
Maduva rosie osteogena este intalnita in timpul formarii osului, fiind alcatuita dintr-o retea de reticulina, osteoblaste, osteoclaste si vase sanguine.

Maduva rosie hematogena este prezenta la fat si tineret, iar la adult se gaseste numai in unele oase (stern, corpurile vertebrale). Cuprinde tesut conjunctiv reticular, numeroase capilare sinusoidale si un numar mare de celule ce apartin seriei eritrocitare, leucocitare si megacariocitare. Maduva galbena ocupa cavitatea medulara a diafizei oaselor lungi si cuprinde o retea de reticulina, cu numeroase adipocite.

In caz de anemii, hemoragii,poate redeveni temporar maduva rosie hematogena. Maduva cenusie contine fibre conjunctive si putine celule cu aspect veziculos, fiind intalnita la animalele batrane. Maduva gelatinoasa apare la animalele casectice,canceroase sau tuberculoase.
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles