Apa,aer,sol

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.97

nivel: Liceu

Mediul natural", adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci când vorbeste despre mediul înconjurator.

O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare în parte un "ecosistem" care se interconditioneaza r[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Apa,aer,sol

Mediul natural", adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci când vorbeste despre mediul înconjurator.

O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare în parte un "ecosistem" care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu în cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational - omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale - elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.

Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzând atât de factori terestri, cât si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa întelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele în acelas timp.
Mediul înconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupând o dubla pozitie: de "component" al mediului si de "consumator", de beneficiar al mediului.

2. Aerul.

Una dintre cele mai importante resurse naturale ale pamantului este atmosfera sa. Atmosfera contine aer, fara de care plantele si animalele nu ar putea supravietui, gaze de sera care mentin planeta calda, realizand o temperatura medie globala peste temperatura de inghet si permitand apei sa existe sub forma lichida, o conditie necesara pentru majoritatea formelor de viata.

Pentru ca umanitatea sa protejeze si sa conserve pentru generatiile viitoare aceasta resursa naturala unica, precum si alte ecosisteme, trebuie luata in considerare problema poluarii aerului, cu efecte majore la nivel local si global. In prezent exista patru directii majore in ceea ce priveste poluarea aerului: calitatea aerului, ploile acide, incalzirea globala si subtierea stratului de ozon.

Compozitia aerului este urmatoarea: un amestec de 78% N2, 21% O2, 0.9% Ar, 0.035% CO2, gaze inerte si poluanti naturali precum praful, cenusa vulcanica si poluantii umani.

Graficul din dreapta descrie structura atmosferei. 75% din masa aerului de pe Pamant se afla in troposfera. Are o grosime de 17 km la ecuator si 8 km la poli. Daca Pamantul ar fi un mar, coaja acestuia ar reprezenta troposfera. Troposfera contine si vapori de apa: 5% la Tropice si 0.01% la poli.

Stratosfera are aproape aceeasi compozitie ca si troposfera, cu exceptia faptului ca are o masa mai mica, de 1,000 de ori mai putini vapori de apa si de 1,000 de ori mai mult O3. Ozonul este "ecranul de protectie a globului" care retine 99% din radiatiile solare daunatoare UV-B -- "bine mai sus, rau in apropiere". O3 este creat si distrus in mod constant; este echilibrat pe cale naturala. Epuizarea stratului de ozon este accelerata de emisiile de CFC din tuburile de spray, din echipamente de racire sau de aer conditionat, prin producerea si arderea materialelor plastice, extinctoare, solventi, sprayuri de curatire, adezivi si aerosoluri.

Vaporii de apa purtati in atmosfera, prin ridicarea curentilor de convectie, transporta cantitati mari de energie si au un rol important in redistribuirea caldurii de la altitudini mai joase la cele mai ridicate si din oceane in masa de pamant continentala. Cand aerul umed se ridica, acesta se raspandeste datorita presiunii joase, la altitudini ridicate, si apoi se raceste. Daca nucleele de condensare sunt prezente sau daca temperatura este destul de scazuta, apa se va condensa pentru a forma picaturi de apa sau cristale de gheata si astfel se formeaza precipitatiile. Eliberarea caldurii latente face ca aerul sa se ridice mai sus, sa se raceasca mai mult si sa piarda mai multi vapori de apa. Ridicarea, raspandirea aerului creeaza o zona de presiune mai ridicata in varful coloanei de convectie.

Aerul iese din zona de presiune ridicata si se indreapta catre zonele de presiune scazuta, unde aerul rece si uscat coboara si ramane. Acest aer este comprimat (deci incalzit) in apropiere de suprafata Pamantului, unde se aduna si creeaza o regiune de presiune relativ ridicata, la suprafata. Aerul pluteste din aceasta regiune inapoi in zona de presiune scazuta generata de aerul care se ridica, inchizand astfel ciclul. Acestea sunt fortele motrice ale ciclului hidrologic. Alte concepte precum echilibrul de energie, curentii de presiune, vijeliile, furtunile ciclonice, vanturile sezoniere, precum si clima influenteaza calitatea aerului, dar nu vor fi discutate aici.

3. Degradarea si poluareai aerului.

Surse naturale ale degradarii/poluarii calitatii aerului sunt:
 Vulcanii, care creeaza cenusa, ceata acida, sulfuri de hidrogen (H2S) si alte gaze toxice.
 Incendiile din paduri, care creeaza fum ce contine monoxid de carbon (CO), particule (P), oxizi de sulf (SOx) care acopera continente intregi. Drept exemplu avem incendiile recente din Mexic cu impact negativ ce a fost resimitit si in Canada si Alaska.
 Stropii de apa din mare si vegetatia degradata sunt principalele surse ale compusilor de sulf reactivi din aer.

 Prin respiratie, copacii si plantele (foioasele si coniferele) emit milioane de tone de compusi organici volatili (terpene), creand un efect de ceata albastra sau negura asupra zonelor muntoase, de exemplu Blue Ridge sau Smokey Mountains din Statele Unite ale Americii.
 Polenul, sporii, virusiii si bacteriile, etc. provoaca iritatii si dereglari care iau forma alergiilor si bolilor infectioaseprin virusi transmisi prin aer.

Este important de amintit ca materialele din atmosfera care sunt create natural sau emise nu sunt de obicei daunatoare pentru oameni, dar devin daunatoare cand sunt adaugate activitatilor umane (antropologice) care au ca rezultat o incarcare de cicluri naturale si astfel echilibrul este distrus.

Sursele umane sau antropogenice ale poluarii aerului sunt in proportie de 90% cauza poluarii aerului in zonele urbane. Aceste surse de poluare a aerului sunt fie stationare, fie mobile.
 Sursele stationare: industriile bazate pe procesele de tip combustie, punctele de depozitare a deseurilor solide, precum si constructiile sau demolarile.
 Sursele mobile: masini, camioane, utilaje grele, masini de tuns iarba, trenuri, avioane si nave.

Poluantii umani sunt grupati in 3 categorii diferite:

1. Poluantii primari sunt aceia care atunci cand sunt emisi capata o stare sau forma daunatoare (de ex. plumbul din industria producatoare).
2. Poluantii secundari devin periculosi dupa ce intra in aer si se amesteca cu alti atomi sau compusi, reactionand intr-o forma mai grava (de ex. gaze de sera).
3. Emisiile accidentale sunt poluantii care nu ies din cosurile industriale, ci "scapa" doar printr-un anumit proces (de ex. tevi de gaz, constructie si demolare, degradarea naturala a cladirilor si eroziunea solului).

Urmatoarea lista include cei mai importanti poluanti ai aerului si sursele lor, antropologice sau naturale. Efectele adverse ale acestor poluanti asupra oamenilor si mediului vor fi discutate in cadrul fiecarui poluant.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.