Apa marina

2x puncte

categorie: Chimie

nota: 9.86

nivel: Gimnaziu

Față de apele interioare, care ocupă abia 0,2/10 din suprafața planetei noastre, marilor si oceanelor le revine cam 7/10 din aceasta suprafață. Ele formează un mare tot independent a cărui configurație a variat mult in decursul timpului.
Cea mai caracteristica însușire a apei marine o constituie salinitatea ei.
Apa marina este o soluție de săruri si gaze de natura chimica foarte v[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Apa marina

Față de apele interioare, care ocupă abia 0,2/10 din suprafața planetei noastre, marilor si oceanelor le revine cam 7/10 din aceasta suprafață. Ele formează un mare tot independent a cărui configurație a variat mult in decursul timpului.
Cea mai caracteristica însușire a apei marine o constituie salinitatea ei.
Apa marina este o soluție de săruri si gaze de natura chimica foarte variata. In acest sens, exista mari deosebiri intre cele din largul oceanelor, mult mai stabile in compoziția lor si apele marilor țărmurene, ale mediteranelor, ale marilor interioare.
Caracterele chimice mai interesante le dau nu atât valorile absolute ale concentrațiilor, ci raporturile dintre conținutul relativ al principalelor componente. Raporturile dintre concentrațiile acestora sunt oarecum aceleași in apele marine, si faptul acesta determina o oarecare constanta in compozita mediului oceanic.
Principalul component al salinității este clorura de sodiu, căreia îi revin cam 80% din total, alături de care încă cel puțin sase corpuri solide se afla solvite, in proporții ușor dozabile.
Așa sunt clorura de Mg, sulfații de Mg, de Ca, de K, carbonatul de Ca, bromura de Mg.
Daca Na, Mg, Ca, K si Br, constituie alături de clor, sulfați, bicarbonați, stronțiu si acid baric (710 mg-l) componenții majori ai apelor marine, apoi aceste ape conțin si alte elemente care se găsesc in proporții extrem de mici, adesea numai ca urme. Ele reprezintă componenții minori sau oligoelementele apelor marine; I, F, Ag, Au, Si, nitrații, fosfații etc. Acestea nu pot fi decât foarte greu determinate, prin analize speciale, dar sub aspect biologic trebuie sa aibă o deosebita importanta prin faptul ca unele organisme le pot extrage din apa si retine in corpul lor.
Salinitatea medie a oceanelor este de 35%, variațiile obișnuite fiind cuprinse intre 33-37%. Agenții principali ce produc variații de salinitate sunt pe de o parte evaporația, care determina creșterea salinității; pe de o alta parte aportul apelor dulci (râuri, fluvii, topirea zăpezilor si a ghețurilor) care scade salinitatea.
Pentru marile regiuni oceanice, salinitatea variază la suprafață cu latitudinea. Dar, la latitudini egale, salinitatea este mai mare in emisfera sudica decât in cea nordica. Faptul se datorează repartiției inegale a marii si a uscatului; ultimul fiind mult mai puțin întins in emisfera sudica, aporturile apelor fluviale sunt si ele mai mici, deci mai reduse cantitativ decât in emisfera nordica.
La latitudini mari, salinitatea mica se explica prin topirea ghețurilor, care aduce in zonele polare cantități considerabile de apa dulce. Ea tinde spre ecuator, gratie evaporației mai puternice. Valoarea cea mai ridicata e atinsa la tropice, atât datorita evaporației intense cat si a rarității precipitațiilor atmosferice. Salinitatea scade ușor in zona ecuatoriala propriuzisă, cu ploi si cețuri frecvente.
Alături de temperatura, salinitatea joaca rol însemnat în circulația apelor oceanice, ambele influențează densitatea acestora. O2, in masa apelor oceanice, densitatea determina in larga măsura circulația acestor ape. Curenții verticali de convecție se produc oriunde si oricând creste densitatea apelor de suprafața; ei coboară pana la altitudini unde dau de ape cu aceeași densitate ca a lor.
Însemnătatea salinității pentru organisme
Ca si pentru temperatura, se admite ca existenta vieții marine este posibila intre cifre de salinitate minima si maxima. Salinitatea intervine in fiziologia organismelor prin influența mecanismului osmoreglator. Contrar organismelor pelagice, foarte sensibile la variațiile de salinitate, varietățile bentonice par destul de indiferente la asemenea variații.
Apa marina se compune din 13 elemente principale (componenți majori) alături de care alte elemente apar numai ca urme.(oligoelemente).
Componenții majori sunt cei a căror greutate depășește 10 mg la 1kg de apa marina. Așa sunt Cl, Na, SO Mg, Ca, K, bicarbonatul, bromul, stronțiul si acidul baric.
Datorita faptului ca in apele marine cantitatea cationilor (Na, K, Mg, Ca, Sr) este mai mare decât cea a anionilor (Cl, Br, F, SO42, bicarbonați, acidul baric), aceste ape prezintă o reacție alcalina (normal pH=8,2) si o mare putere de tamponare.
Din oligoelementele apei marine, unele, fără sa aibă influență asupra salinității si densității apei, exercita totuși o influență considerabilă asupra economiei oceanelor. Așa sunt elementele zise biogene, ce intra in compoziția materiei vii, adică Si, N (în derivați amoniacali, nitriți, nitrați) si P (din fosfați). Cantitatea de nitrați si fosfați, săruri de importanta capitala in producția materiei vii din mari si oceane, variază de la un loc la altul. In general sunt mai abundente in adâncime, decât la suprafață în regiunile polare, decât în celelalte părți ale oceanelor.
Siliciul se prezintă sub forma de silicați in soluție de suspensie coloidala. Este folosit de organismele pelogice, mai ales în alcătuirea căsuțelor diatomeelor, a scheletului radiolarilor si a silicoflagelatelor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles