Analiza textului si discursului - modelul lui Plett

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.83

nivel: Liceu

Extensiunea pragmatica a textului are alte coordonate decit simpla conexiune sintactica intre semne. Deoarece textul este o unitat
functional-comunicativa, intinderea lui pragmatica nu mai este supusa unei norme cantitative minimale, ci numai scopului de comunicare. Si un simplu fonem (O!), un singur morfem (Afara!) sau o singura propozitie (Vremea este frumoasa.)

pot avea [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza textului si discursului - modelul lui Plett

Extensiunea pragmatica a textului are alte coordonate decit simpla conexiune sintactica intre semne. Deoarece textul este o unitat
functional-comunicativa, intinderea lui pragmatica nu mai este supusa unei norme cantitative minimale, ci numai scopului de comunicare. Si un simplu fonem (O!), un singur morfem (Afara!) sau o singura propozitie (Vremea este frumoasa.)

pot avea statut de text, dat fiind ca ele satisfac conditia functional-comunicativa (numita si strategica): pentru o categorie anume de receptori, intr-un anume timp, intr-o anumita situatie, aceste texte comunica ceva (O! - exteriorizare; Afara! - porunca; Vremea este frumoasa. - constatare). Aceste strategii au fost studiate, descrise si inmultite de-a lungul timpului de cercetatori preocupati de acest aspect [1]. In cadrul filozofie limbajului,

J. L. Austin a formulat, celebra de acum, teorie a actelor limbajului (speech acts), difuzata mai ales prin sinteza critica realizata de J. R. Searle, a carui contributie in domeniu nu poate fi neglijata. Austin a plecat de la identificarea clasei verbelor performative si de la distinctia existenta intre enunturile constatative (asertive sau declarative - caracterizate prin valoare de adevar). A se compara urmatoarele enunturi [2]:

In structura oricarui act de vorbire, Austin distinge trei tipuri de acte componente: acte locutionare, ilocutionare si perlocutionare. Astfel, rostind un anume enunt, "vorbitorul emite anumite combinatii de sunete, organizate sub forma unor secvente de structuri morfo-sintactice, care transmit anumite semnificatii lexicale si gramaticale (act locutionar), dar, in acelasi timp, exprima o anumita intentie comunicativa (act ilocutionar) si urmareste realizarea unui anumit efect asupra interlocutorului (act perlocutionar)" - DSL (op. cit., p. 17; subl. n.).

Componenta locutionara constituie obiectul de studiu al gramaticii, cea perlocutionara este exterioara enuntului propriu-zis, intra in sfera pragmaticii si a teoriei actiunii. Valoarea perlocutionara depinde direct de cea ilocutionara cu care a si fost identificat conceptul de act de vorbire. De exemplu, rostind secventa lingvistica Inchide fereastra!, un vorbitor solicita interlocutorului sa efectueze o anumita actiune, urmarind sa-l determine sa-i indeplineasca solicitarea. Enuntul este unul de tip porunca (exclamativ imperativ) (act performativ exercitiv direct - in terminologia lui Austin).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles