Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.11

nivel: Facultate

Referat despre Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national
Pe fondul unei scăderi cu 1,3% a numărului de locuințe asigurate cu încălzire prin termoficare sau centrală termică, a scăzut și gradul de asigurare a locuințelor cu aceste instalații, de la 39,1% în 1992 la 36,4% în anul 2002, ca urmare a scăderii în mediul urban de la 71,9% la 67,6% și a unei ușoare creșter[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national

Referat despre Analiza spatiala a judetului Vaslui in context regional si national
Pe fondul unei scăderi cu 1,3% a numărului de locuințe asigurate cu încălzire prin termoficare sau centrală termică, a scăzut și gradul de asigurare a locuințelor cu aceste instalații, de la 39,1% în 1992 la 36,4% în anul 2002, ca urmare a scăderii în mediul urban de la 71,9% la 67,6% și a unei ușoare creșteri în mediul rural – de la 1,7% la 2%. Cu excepția municipiului București, unde s-a realizat o creștere a gradului de asigurare a locuințelor cu aceste instalații de încălzire (de la 75,9% la 77,3%) și regiunii Centru (unde gradul de asigurare cu aceste instalații se menține neschimbat – 38%), la restul regiunilor s-au înregistrat scăderi, diferențiate ca intensitate, la acest coeficient de dotare.

În privința dependințelor, a crescut cu 12,7% numărul de locuințe dotate cu baie, iar ponderea acestora în total locuințe a crescut de la 47% la 50%, creșteri mai rapide realizându-se în mediul rural (de la 8% la 13,4%). Creșteri ale coeficientului de dotare a locuințelor cu băi au avut loc în toate regiunile și în municipiul București. Nivelul coeficientului de dotare cu băi a locuințelor diferă de la o regiune la alta, de la 84,4% la municipiul București și 61,2% la regiunea Vest și până la 35,0% la regiunea Sud – Vest. În ceea ce privește dotarea cu bucătărie a locuințelor, s-a înregistrat o creștere cu 4,4% a numărului de locuințe dotate cu bucătării, creștere diferențiată pe mediul urban și pe cel rural, precum și pe regiuni de dezvoltare.

În același interval de timp s-a realizat însă o scădere a gradului de dotare cu bucătării a locuințelor, de la 89,5% în anul 1992 la 88,2% în anul 2002, scădere mai mică în mediul rural (de la 81,8% la 81,1 %) și mai mare în mediul urban (de la 96,2% la 94,7%). Scăderi, diferențiate ca intensitate, s-au înregistrat la acest indicator la toate regiunile de dezvoltare, inclusiv municipiul București.

Evolutia teritoriala a judetului Vaslui
Aceasta lucrare consta intr-o analiza comparativa dintre doua judete aflate in regiuni diferite ale tarii, si anume, judetul Sibiu din Regiunea Centru si judetul Vaslui din Regiunea Nord-Est. Iar motivul alegerii acestor 2 judete, consta in determinarea decalajului regional dintre ele, care este destul de pronuntat, avand in vedere faptul ca Sibiul este printre cele mai dezvoltate judete ale Romaniei, cu bogate resurse ale solului, cu o infrastructura relativ bine dezvoltata si cu un potential turistic si istoric deosebit. Judetul Vaslui fiind o zona mai defavorizata din mai multe puncte de vedere. In primul rand, amplasarea nu tocmai favorabila si infrastructura slab dezvoltata, mai ales in zona rurala, nu reprezinta o atractie pentru domeniul de afaceri si turism.

Cuantificarea în profil regional a efectelor economico-sociale pe care le-ar putea avea implementarea decupajului judetului propus.
Pentru o analiză macroteritorială a decupajului administrativ propus, am luat ca bază de pornire provinciile istorice, structuri regionale care s-au conturat de-a lungul timpului cel mai bine ca spații omogene funcțional, dar și ca spații mentale și percepute (Cocean, 2002). Pe fundamentul acestora, pornind de la relațiile stabilite la nivelul sistemelor regionale de așezări și de la distanțele rutiere dintre centrele comunale și nucleele de polarizare locală au fost individualizate 10 structuri macroteritoriale pe care le-am considerat viabile pentru a fi investite cu statut administrativ de nivel regional.

Pentru spațiul reunit al Moldovei și Bucovinei, centrele de convergență regională sunt reprezentate de orașele Iași și Galați. Alte două orașe foste reședințe de regiuni (Bacău și Suceava), se pot individualiza, ca urmare a potențialului lor de poziție, în centre coordonatoare de echilibru, capabile de a prelua funcțiile celor două nuclee regionale, dispuse periferic, și de a le redistribui în teritoriu. Nordul regiunii se caracterizează printr-o fragmentare intensă generată de numeroasele orașe foste reședințe administrative care își revendică reinvestirea cu acest statut: Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni și Dorohoi. Subordonarea dintre aceste orașe și actualele centre administrative necesită constituirea unor unități administrative de nivel subdepartamental, care să includă spațiul rural polarizat de acestea.

Elementul central în structurarea spațială, pentru această zonă, este dat de binomul urban Suceava-Botoșani, aflat în relație de complementaritate, spre care gravitează sistemele locale de așezări umane. Prin urmare, s-a considerat oportun constituirea unei structuri administrative macroteritoriale de nivel regional care să reunească sistemele de așezări polarizate de cele două nuclee urbane. Pe teritoriul actualului județ Vaslui, pe lângă reședință, alte două municipii foste reședințe de județ își revendică reinvestirea cu această funcție: Bârlad și Huși. Relația de competiție existentă între Bârlad și Vaslui, asociată cu poziția periferică a municipiului Bârlad în cadrul județului, determină atracția în zona sa de influență a așezărilor rurale din nordul județului Galați, justificând constituirea unei noi unități administrative de nivel județean, coordonată de Bârlad.

La nivel macroteritorial, potențialul de poziție avantajează net municipiul Bacău care tinde să preia o parte din funcțiile Iașilor, de metropolă regională, pentru a le redistribui în teritoriu. Structura regională care ar putea fi constituită pe baza sistemului de relații Iași-Bacău ca nuclee urbane polarizatoare ar putea include 6 potențiale județe: Iași, Roman, Neamț, Bacău, Vaslui și Tutova. În sud, prin dezvoltarea conurbației bipolare Galați-Brăila, tinde să se contureze un nucleu polarizator unitar pentru spațiul a trei județe: Covurlui (Galați), Brăila și Putna (Vrancea), pe fundamentul cărora ar putea fi constituită o altă structură administrativă de nivel regional, care să transceadă deci, limita istorică a spațiului moldovenesc. Dată fiind subordonarea evidentă a municipiului Tecuci față de Galați, județul Covurlui ar urma să fie constituit din două unități de nivel subdepartamental: Galați și Tecuci.

ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
1. DESCRIERE GENERALĂ
Localizare
Judetul Vaslui este situat în estul României, la granita cu Republica Moldova si are o suprafata de 5 318 kilometri patrati, reprezentând 2,23 la suta din suprafata tarii. Judetele vecine sunt Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea si Galati. Din punct de vedere administrativ, judetul Vaslui se compune din trei municipii (Vaslui, Bârlad si H usi), doua orase (Negresti si Murgeni), 8 1 de comune si 456 de sate.
Principalele forme de relief sunt dealurile joase (în partea centrala si de vest) si câmpiile deluroase (în partea de est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale râurilor Prut si Bârlad. Lacurile naturale nu sunt foarte multe la numar, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Predomina lacurile de natura antropica.

Populatia
Populația totala a judetului, potrivit datelor recensamântului din 2002, este de 455.049 de locuitori (2,098 la suta din populatia tarii si 12,3 la suta din populatia Regiunii Nord-Est). 49,73 la suta din populatie sunt barbati si 50,27 la suta – femei. Procentajul populatiei urbane este mai mic decât media nationala (39,3 la suta, fata de 52,74 la suta pe plan national), însa grupa de vârsta 0-19 ani este mai bine reprezentata în judetul Vaslui decât pe plan national: 29,46 la suta, fata de 25,17 la suta.

2. INFRASTRUCTURA
Infrastructura de transport
Rețeaua de drumuri a județului Vaslui cuprinde:
- 8 trasee de drumuri naționale, din care :
- 21 trasee de drumuri județene ;
- 213 trasee de drumuri comunale

Lungimea drumurilor publice din județul Vaslui este de 2.143,891 km, având o densitate de 39,5 km/100 km2, fiind peste densitatea pe țară care este de 30,6 km/100 km2. Din totalul lungimii drumurilor publice, 17,8% sunt drumuri naționale, 43,6% sunt drumuri județene și 38,6% sunt drumuri comunale. Pe granița cu Republica Moldova, județul Vaslui are un punct de control și trecerea frontierei: Albița / Leușeni pentru traficul internațional de călători și marfă. Asadar, se constata ca judetul Vaslui dispune de o infrastructura de transport mult mai mare, lungimea drumurilor fiind de 2 ori mai mare si densitatea fiind cu 33,8% mai mare fata de cea din Sibiu.Totusi Sibiul sta mult mai bine la capitolul modernizarea drumurilor.

Infrastructura feroviară
Lungimea de căi ferate pe teritoriul județului Vaslui este de 249 km, cu 35 de km mai putin fata de judetul Sibiu. Densitatea căilor ferate este de 47,7 km/1000 km.Č, fiind cu puțin peste media pe țară care este de 47,0 km/1000 km2. Pe granița cu Republica Moldova, județul Vaslui are un punct de control și trecerea frontierei pe cale ferată - Fălciu / Cantemir pentru traficul sezonier de marfă și călători, cu transbordare pe teritoriul Republicii Moldova.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles