Analiza miturilor gnostice

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.74

nivel: Facultate

O mare parte a cercetarilor despre gnosticism, atunci cind nu se epuizeaza in investigarea "motivelor" si a raporturilor lor cu conAZtextul cultural al epocii, se ocupa sa stabileasca clase si subclase de texte (corespunzind unor grupari de indivizi in cea mai mare parte artificial constituite), plecind de la scrierile originale si de la inforAZmatiile ereziologilor. Astfel, de exemplu, au fost co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza miturilor gnostice

O mare parte a cercetarilor despre gnosticism, atunci cind nu se epuizeaza in investigarea "motivelor" si a raporturilor lor cu conAZtextul cultural al epocii, se ocupa sa stabileasca clase si subclase de texte (corespunzind unor grupari de indivizi in cea mai mare parte artificial constituite), plecind de la scrierile originale si de la inforAZmatiile ereziologilor. Astfel, de exemplu, au fost construite si apoi demontate conceptele unei gnoze "ofite" si, mai recent, "sethiene".

Procedeul, expurgat de exagerarile carora le da uneori nastere, nu-i in intregime fals, pentru ca exista intr-adevar o clasa si niste subAZclase - de valentinieni, de exemplu - despre care marturiile, atit directe, cit si indirecte, prezinta trasaturi comune.Au fost elaborate si alte criterii de clasificare, conducind la distinctii uneori de-a dreptul imponderabile intre sisteme gnostice "masculine" si "feminine", "cu doua principii" si "cu trei principii" etc. Inutil sa mai precizam: valoarea de intrebuintare a unor aseAZmenea clasificari este minima.

De vreme ce nici studiul "motivelor", nici cel al eventualelor raporturi intre texte apartinind unor grupuri si grupuscule incerte si intotdeauna prost definite nu pot satisface exigentele cercetarii moderne, aceasta a incercat sa gaseasca in miturile gnostice criterii intrinsece de clasificare. Nu trebuie sa ne descurajam constatind ca aceasta cercetare si-a risipit prea adesea eforturile incercind sa stabileasca "arhetipuri" factice sau exta-ziindu-se la descoperirea unor lucruri evidente.

Tendinta care pare sa se reliefeze din toate aceste tentative, in ciuda esecurilor si a extravagantelor, este aceea de a renunta la investigarea invariantilor pentru a studia in primul rind optiunile logice pe care fiecare secventa mitica, fiecare situatie si fiecare personaj le contin in ele insele. Se intelege de la sine ca una singura dintre alternative se poate actualiza intr-o versiune particulara a mitului si ca spectrul real al optiunilor, asa cum au fost ele codificate in scrierile gnostice sau ereziologice, poate fi inferior spectrului lor logic, adica virtualitatilor detectabile prin simpla deductie.

Dar este tot atit de evident ca optiunile reale se suprapun intotdeauna optiunilor logice si ca sistemul tinde sa elimine distantele dintre cele doua, astfel incit, o data pornit de la un fascicul de reguli simple, el tinde sa se reproduca la infinit printr-o infinitate de solutii, combinari si aranAZjamente noi (v. supra, "Introducere"). in loc sa cautam invariantii, va trebui deci sa stabilim pe de o parte diferentele dintre variantele mitului si, pe de alta parte, regulile simple care dau nastere mecanismului de generare in totalitatea lui.
Vom fi obligati sa privilegiem, in analiza noastra, un grup de texte ale caror afinitati dar si discordante le-am constatat de multa vreme.

Ele se caracterizeaza in primul rind prin includerea celor doua mituri dualiste care ne intereseaza: mitul "Mamei care greAZseste" si cel al Fiului ei, Demiurgul ignorant si laudaros al acestei lumi. intre aceste texte, cele mai importante sint expunerea facuta de Irineu doctrinei ofitilor et alii, Apocriful lui Ioan (AJ), Scrierea fara titlu (SST), Natura puterilor (HE) si o scriere tardiva, mai lunga si mai complexa, Pistis Sophia (PS)*.

Vom incerca sa orinduim in jurul secventelor celor doua mituri decelabile in aceste texte, fara pretentie de exhaustivitate, majoritatea informatiilor continute in tratatele gnostice originale, ca si pe cele furnizate de ereziologi. Se intelege de la sine ca sistemele "primitive" (sau "protognostice" : Simon, Menandru, Saturnin) vor trebui discutate separat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles