Analiza drogurilor - Nicotina

1x punct

categorie: Chimie

nota: 9.91

nivel: Facultate

Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului.
Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca īntreg pamāntul era neroditor. Dupa mule rugaciuni, Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamāntul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a atins pamāntul cu māna stānga, si acolo au rasarit cartofii si pamāntul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu māna d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza drogurilor - Nicotina

Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului.
Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca īntreg pamāntul era neroditor. Dupa mule rugaciuni, Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamāntul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a atins pamāntul cu māna stānga, si acolo au rasarit cartofii si pamāntul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu māna dreapta si acesta a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat, si pe tot pamāntul ramas a īncoltit tutunul.

Exista doua interpretari ale acestei legende:
(1) ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac
(2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret.
Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de catre amerindieni la vremea la care sosea Columb. Īn secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i īnsoteasca la Londra. Acestia īsi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei, iar unii dintre marinari l-au īncercat, le-a placut si au realizat ca le este foarte greu sa renunte la el. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri īn Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lasat seminte īn porturile din Philippine, precum si īn alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni.
Curānd, oriunde mergeau navigatorii, tutunul īi astepta, si pe la īnceputul secolului al XVII-lea micile parcele devenisera mari plantatii, extinse peste tot īn lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa ca plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boala contagioasa, fumatul s-a extins de la un numar mic de indivizi la īntreaga populatie. Consumatorii au īnteles rapid ceea ce amerindienii stiau de generatii: o data ce ai īnceput, este greu sa renunti.
Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se poate si mesteca sau poate fi transformat īn pulbere si inhalat sub forma de "priza".
Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta pentru destindere sau placere, si nici o alta substanta nu este un substitut adecvat.
Pe masura ce tutunul patrundea īn tot mai multe tari, se lupta īmpotriva sa aproape īntotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. Īncercarile de a-i restrānge utilizarea nu au facut decāt ca tutunul sa devina mai valoros, iar aplicarea de taxe a īncurajat contrabanda.
Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate. Īn cele din urma factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungāndu-se la cāstiguri importante din taxele mai sus mentionate īn tari ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia, Prusia si mai tārziu īn Statele Unite. Pe masura ce guvernele s-au convins de pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele, simtindu-se astfel cu constiinta īmpacata, asigurāndu-si totodata venituri de milioane de dolari.
Raspāndirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula papala.
Ravagiile provocate de sifilisul introdus īn Lumea Noua de catre omul alb, palesc īn comparatie cu numarul de decesuri si de boli cauzate de tutun īn īntreaga lume.
S-ar putea spune ca astfel indienii s-au razbunat.
2. Efectele fizice, chimice şi farmaceutice ale nicotinei
2.1. Farmacologia şi farmocinetica nicotinei
Fumul de ţigară este compus din faze volatile şi particulare. Aproximativ 500 de compuşi gazoşi, printre care şi azotul, monoxidul de carbon, dioxidul de carbon şi benzenul au fost identificate īn faza volatilă, ce reprezintă aproximativ 95% din greutatea fumului de ţigară, celelalte 5% sunt reprezentate de faza particulară.
Există aproximativ 3500 de diferiţi compuşi īn faza particulară, dintre care cel mai important este alcaloidul nicotina. Materia particulară fără alcaloid şi fără conţinut de apă poartă numele de gudron. Multe substanţe cancerigene, printre care se numără: hidrocarbonul polinuclear aromatic, N-nitroamine şi amine aromate au fost identificate īn gudron.
2.1.1. Proprietăţile chimice ale nicotinei


Nume: (S)-3-(1-metilpirolidinic-2)piridină
Formula chimică: C10H14N2
Masa moleculară: 162,23 g/mol
Densitatea: 1,01 g/mol
Punctul de topire: -7,9˚C
Punctul de fierbere: 247˚C

Nicotina este o amină terţiară constituită dintr-un inel piridic şi unul pirolidinic. Există 2 stereoizomeri ai nicotinei, (S) - nicotina este izomerul activ ce leagă receptorii nicotin-colinergici şi se găseşte īn tabac. Īn timpul fumatului, mici cantităţi de (R) - nicotină, un anatagonist slab al receptorilor colinergici, se găseşte īn fumul de ţigară.
Nicotina este un compus anorganic, un alcaloid ce se găseşte natural īn planta de tabac, cu o concentraţie mare īn frunze. Reprezintă 0,3-5% din plantă. Este o potentă otravă a nervilor şi este inclusă īn multe insecticide. Īn concentraţii mai mici, substanţa este un stimulant şi este unul dintre factorii principali ce conduc la plăcere şi calităţile obişnuinţei de a fuma tabac. Nicotina are efecte cancerigene limitate, inhibānd abilitatea corpului de a distruge potenţiale celule canceroase, oricum nu promovează dezvoltarea cancerului īn celulele sănătoase. Pe lāngă prezenţa sa īn planta de tabac, ea se mai găseşte, īn cantităţi mai mici, īn alţi membri ai familiei solanaceelor, cum ar fi: roşii, cartofi, vinete şi piper verde. Alcaloizii nicotinei se găsesc deasemenea īn frunzele nucii de cocos.
Nicotina este un ulei higroscopic lichid, miscibil cu apa īn forma sa iniţială. Este incoloră īn clipa extragerii dar īn contact cu aerul şi cu lumina se colorează īn brun.Ca bază nitrogenică, nicotina formează săruri cu acizii care sunt deobicei solizi şi solubili īn apă. Nicotina penetrează uşor pielea şi formează vapori la temperaturi īnalte.

2.1.2. Absorbţia nicotinei din produsele tabacului
Nicotina este distilată din tabacul ars şi mici picături de gudron ce conţin nicotină sunt inhalate şi depozitate īn mici săculeţi cu aer şi alveole. Nicotina este o bază slabă şi īn timpul absorbţiei prin membranele celulare depinde de pH. pH-ul fumului eliberat de majoritatea ţigărilor americane este acid (pH 5,5). La acest pH, nicotina este īn mare parte ionizată şi nu poate trece liber prin membranele celulare. Īn consecinţă, nicotina din fumul acestor ţigări nu poate fi absorbită prin mucoasa bucală. Oricum, pH-ul fumului din tabacul din pipe şi trabucuri este alcalin (pH 8,5), iar nicotina este īn mare parte neionizată şi se absoarbe foarte bine din gură.
Cānd nicotina din fumul de ţigară ajunge īn alveolele pulmonare din plămāni, este tamponată de către pH-ul psihologic şi absorbită rapid īn alveolele pulmonare capilare şi vene, şi dusă direct īn sistemul arterial. De acici, nicotina este rapid distribuită prin organism. Durează īntre 10 şi 19 secunde pentru ca nicotina să ajungă la creier. Sistemul arterial al creierului conţine nivele de nicotină deoarece este depăşit nivelul de nicotină din vene. Nivelele de nicotină din plasmă, ca şi cele din sānge scad rapid datorită distribuţiei nicotinei către ţesuturile periferice şi datorită eliminării. De vreme ce nici una din terapiile de īnlocuire a nicotinei (NRT) utilizează ruta pulmonară de absorbţie, nimic nu poate mima cāt de mul şi cāt de repede creşte concentraţia nicotinei din artere īn momentul inhalării produselor tabagice sau rapidele efecte farmacinetice pe care acestea le produc. Timpul tipic al creşterii nivelului nicotinei īn vene, după fumarea unei ţigări este deasemenea mult mai rapid decāt al celorlalţi īnlocuitori (Fig.1.)
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles