Analiza dezvoltarii rurale in regiunea vest cu aplicatie in judetul Timis

5x puncte

categorie: Economie

nota: 9.24

nivel: Facultate

Referat despre Analiza dezvoltarii rurale in regiunea vest cu aplicatie in judetul Timis
3.3. Relief
În Timiș, întâlnim cele trei forme de relief majore, dispuse gradual, de la câmpie, în vest (75 m) spre munte, în est (1374 m).
Câmpia ocupa peste 50% din suprafața județului și face parte din Câmpia de Vest, unitate de bază a reliefului României. Are altitudini ce variază înt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza dezvoltarii rurale in regiunea vest cu aplicatie in judetul Timis

Referat despre Analiza dezvoltarii rurale in regiunea vest cu aplicatie in judetul Timis
3.3. Relief
În Timiș, întâlnim cele trei forme de relief majore, dispuse gradual, de la câmpie, în vest (75 m) spre munte, în est (1374 m).
Câmpia ocupa peste 50% din suprafața județului și face parte din Câmpia de Vest, unitate de bază a reliefului României. Are altitudini ce variază între 80 m și 200 m.
Dealurile de Vest reprezintă circa 20% din teritoriul județului. La fel ca și câmpiile, sunt caracterizate prin pătrunderea lor în formele de relief superioare ca înălțime, formând așa-numitele depresiuni „golf“, cu un peisaj aparte. Înălțimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscai (800- 1300 m), culminând cu vârful Padeș (1380 m).
Specifice sunt văile adânci și înguste, a căror altitudine scade o dată cu creșterea înălțimii.
Teritoriul județului este traversat de la est la sud-vest de râurile Bega și Timiș, cu afluenții săi Timisana, Poganis și Bârzava. În nord își urmează cursul, de la est spre vest, râurile Mureș și Aranca. Lacurile județului sunt de suprafețe și adâncimi mici. Multe dintre ele sunt resturi ale vechilor mlaștini. În împrejurimile comunei Satchinez se pot întâlni o serie de specii ornitologice rare. Există și două lacuri cu apă caldă de peste 20ș C la Rădmănești și Forocici.

3.4. Clima
Clima este temperată de tranziție cu influente sub mediteraneene. Temperatura medie anuală este de 10,7ș C (1901 - 2000), înregistrându-se maxima absolută de 41ș C în data de 16.08.1952 și minimă absolută de -35,3ș C în 24.01.1963.
Lanțul muntos al Carpaților, din partea de răsărit, protejează județul împotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite pătrunderea mai ușoară a curenților de aer mediteranean.
Temperatura medie anuală oscilează intre -2°C și 21°C.

3.5. Resurse naturale
Resursele naturale ale subsolului cuprind zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucaret-Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare), țiței și gaze (în zona de vest a județului), nisip (Sag), nisip pentru sticla (Groși – Făget, Tomești și Gladna).
Izvoare de ape minerale și ape geotermale sunt la Timișoara, buziaș, Pișchia, Ivanda, Sacoșu Mare, Bogda, Calacea, Deta, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Teremia Mare și Lovrin.
Solul oferă condiții favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor și a plantelor tehnice și furajere și pentru pomicultura și viticultura. În partea nord-vestica a județului sunt cernoziomuri, cernoziomuri levigate și cernoziomuri de fanate, iar în zona deluroasă se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomina cele brune, iar cele brune-închise și brun-roșcate ocupa suprafețe mai mici în partea vestică.

3.6. Vegetația, flora și fauna
Având una dintre cele mai mici suprafețe împădurite din Regiunea Vest, județul Timiș dispune de o variată gama de specii de flora și fauna spontană.
Munții Poiana Ruscai sunt acoperiți de fag și păduri de amestec: Fagus sylvatica, Picea abies, Abies albă, Pinus nigra, Pinus strobus, Pseudotsuga menziensi. În localitățile Gladna și Luncani, se afla plantația de castani (Castanea sativa).
Fagul crește în amestec cu gorunul, sau carpenul, la altitudini mai mici de 600 m. În nord-estul județului , predomina pădurile de gorun, fag și stejar.În câmpie cresc în pâlcuri de pădure, de-a lungul râurilor sau a drumurilor salcia, frasinul plopul și salcâmul. Deasemenea tot în zonele joase ale câmpie se întâlnește o vegetație ierboasa formată din amestecuri de graminee cu leguminoase.
Printre mamiferele ce trăiesc aici pot fi amintite : vulpea, lupul, dihorul, viezurele, iepurele sălbatic, mistrețul, vidra, hârciogul, popândăul ; avifauna e reprezentată de : potârniche, ciocârlia de pădure, sturzul cântător, sturzul de vâsc, șoricari, ciocârlii de câmp, prepelițe, fazani, potârnichi, grauri, ciori, vrăbii precum și numeroase specii de apă – stârci, egrete, berze, rate, lișițe etc.
În apele curgătoare, din pădurile din zonele deluroase, trăiesc specii aparținând zonei ecologice a lipanului și mrenei,mai viețuiesc : somnul, știuca, roșioară, crapul, cleanul. În regiunea de câmpie viețuiesc broasca de lac mică sau broască de mlaștină.
Între Buziaș și Brestovăț, sunt tipice pădurile cereto-garnitelor-subxerofile (Quecus frainetto-garnita, Quercus cerris-cerul, gorunul). Cerul și garnița. au fost înlocuite de pajiști xerofile stepizate (predomina firuță, bărboasă, păiușul, zâzania). Trebuie menționate și rezervațiile și monumentele naturale existente în județul Timiș precum:
• mlaștinile de la Satchinez situate la cca 25 km nord-vest de Timișoara, care este o interesantă și pitoreasca rezervație ornitologică, denumită și 'Delta Banatului" și care cuprinde mlaștini largi, cu stufuri dese și bălți întinse ce dau aspectul unei mici delte. Vizitatorii pot admira coloniile de păsări care se cuibăresc în zonă, multe dintre ele fiind specii rare, aflate pe cale de dispariție (stârcul roșu, stârcul galben, egreta mică);
• Parcul Dendrologic-Bazoș situat la cca 15 km sud-est de Timișoara, la 8 km sud de Remetea Mare, care este o rezervație forestiera, de mare importanță științifică. Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniți din cinci continente;
• Locul fosilier Rădămănești-rezervație paleontologică aflată la 10 km nord de Lugoj;
• Sărăturile de la Diniaș care este o rezervație floristică situată la 25 km sud-vest de Timișoara.
• Peșteri - Peștera de la Românești, situată la 13 km de Făget; Peștera albastră lângă Pietroasă, aflată la 12 km de Făget; Peștera 'Stanca lui Florian"de lângă Tomești, la o distanță de 17 km de Făget.

4. Populația, resursele umane și forța de munca
4.1. Populația și resursele umane
Conform datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică Timiș, județul Timiș a avut o populație de 674533 locuitori în anul 2008, reprezentând aproximativ 3,13 % din populația totală a României.
După cum se observă din datele prezentate în tabelul de mai jos numărul total al populației județului Timiș a manifestat,din 1990 până în anul 2003, un trend descendent. În anul 2004 s-a înregistrat o ușoară creștere cu 422 de locuitori fata de anul 2003. Comparativ cu anul 2004, în anul 2005 a avut loc o diminuare a populației resimțită atât pe plan local cât și la nivel național.
În timp ce populația României a continuat să scadă, la nivelul județului Timiș, se remarcă o evoluție favorabilă a numărului de locuitori, care a crescut în anul 2006 cu 2129 locuitori comparativ cu 2005, în anul 2007 cu 5900 locuitori fata de anul anterior, iar în anul 2008 a crescut cu 7667 locuitori fata de anul precedent.
În ceea ce privește numărul de locuitori din mediul rural se constată o scădere continua din 1990 până în anul 2007, cu excepția anului 2000 când se constată o ușoară creștere și a anului 2008 când populația din mediul rural a crescut cu 3806 locuitori fata de anul precedent.
Populația, pe sexe și medii 1990-2008

Referitor la ponderea populației care trăiește în mediul rural în județul Timiș, obținută prin raportarea numărului populației din mediul rural la numărul populației totale, se poate observa o scădere de un procent pe ansamblul intervalului de timp ilustrat în tabel, astfel că dacă în 1990 această pondere era de 38% din total în anul 2008 a fost de 37% din total.
În județul Timiș, în anul 2008, densitatea medie a populației era de 77,6 locuitori/kmp. Bineînțeles că în teritoriu existau zone mai intens populate, în special în orașe, și zone mai slab populate, în special în zona deluroasă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles