Analiza-diagnostic social-economica a localitatii "Criva" in vederea includerii acesteia in circuitul turistic rural al Republicii Moldova

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.74

nivel: Facultate

Dintre monumentele naturii care au o reala valoare ecologica, stiintifica, culturala si istorica si care reprezinta si importante obiective de interes turistic putem mentiona urmatoarele: pestera "Emil Racovita", complexul Rascov, cheile Butesti, defileul Duruitoarea, reciful "Stinca Mare", recifele Brinzeni, defileurile Buzdugeni, Burlanesti, Trinca, Fetesti.

Valorificarea acestor[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza-diagnostic social-economica a localitatii "Criva" in vederea includerii acesteia in circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Dintre monumentele naturii care au o reala valoare ecologica, stiintifica, culturala si istorica si care reprezinta si importante obiective de interes turistic putem mentiona urmatoarele: pestera "Emil Racovita", complexul Rascov, cheile Butesti, defileul Duruitoarea, reciful "Stinca Mare", recifele Brinzeni, defileurile Buzdugeni, Burlanesti, Trinca, Fetesti.

Valorificarea acestor resurse turistice se realizeaza in cadrul tupurilor de turism practicate ca : turism de recreere, turism religios, turism vitivinicol, turism de sanatate si recreere, turism speologic, turism rural.Zona de nord a republicii e foarte bogata din punct de vedere turistic si inca nevalorificat, aspect des solicitat de catre calatori. In mod special se evidentiaza o adevarata comoara- o pestera gigantica- Emil Racovita din comuna Criva, raionul Briceni. Pestera nu a fost inca valorificata, dar nici introdusa in circuitul turistic, acest lucru implicand investitii considerabile. Si totusi daca s-ar realize dezvoltarea acestui produs turistic statul isi va echilibra balanta de plati.

Acest fapt e prevazut de vizitele speologilor internationali, dar si de dorinta Ucrainei de a exploata pestera, si dupa cum se stie pe teritoriul carei tari se va afla intrarea in pestera acela va beneficia de veniturile din exploatarea pesterii. Pestera insa a fost descoperita pe teritoriul Republicii Moldova si ar fi foarte oportun un plan strategic de valorificare a acesteia.

In cele ce urmeaza voi realiza o descriere a satului, cu toate elementele sale de autenticitate, precum si a pesterii Emil Racovita, voi prezenta elementele analizei swot intreprinse si voi propune, pe baza acestora, sugestii de dezvoltare a turismului rural in satul Criva, in special a aspectului de turism speologic.
Azi sunt necesare servicii complete care sa le asigure turistilor o sedere cat mai placuta, si activitati sau evenimente care sa-i incante precum traditiile ce dainuie si astazi in combinatie cu imprejurimile pesterii pitoresti.

Dar acest lucru e realizabil cu atit mai mult cu cit proiectul nu are un precedent si se pot adapta standardele europene pentru o mai mare popularitate a acestei regiuni. O alternativa optima ar fi si colaborarea cu agentiile turistice din Romania pentru a include acest produs turistic in cadrul programelor turistice ce ar viza obiective de pe ambele maluri ale Prutului data fiind experienta acestora in turismul international.
Astfel, tabloul acestei regiuni este reprezentat in capitolele ce urmeaza pentru a oferi o imagine de ansamblu dar si un plan de dezvoltare a turismului rural in localitatea rurala Criva.

Criva este o localitate-centru de comuna in raionul Briceni, Republica Moldova. Se afla la extremitatea vestica a teritoriului Republicii Moldova, situat in lunca riului Prut, la intersectie a trei tari Moldova - Ucraina - Romania. Fiind amplasat la distanta de 35 de km de la centrul raional Briceni, 280 km de la Chisinau, teritoriul satului este traversat de soseaua si calea ferata de importanta nationala si internationala. Satul este situat la 48.271533 - latitudine nordica si 26.665414 - longitudine estica, avand o suprafata de aproximativ 4.41 kilometri patrati, cu un perimetru de 12.98 km.

Din istoria satului Criva
Satul Criva este atestat prima oara la 1520 intr-un document a Domnitorului Stefanita - Voda si se pastreaza in arhiva din Bucuresti. In ceea ce priveste aparitia sa drept forma de sintetizare a mediului uman artificial, exista doua versiuni de intemiere a localitatii.

Prima versiune sustine, ca infiintarea satului a luat nastere din ziua, in care s-au stabilit pe locurile acestea 5 familii coborite din Carpati.Cealalta versiune expune legenda mosieresei numita Pantazi. Cucoana era schioapa. Si cum deseori prin aceste parti soseau locuitori din Podolia si Galitia. Fiind Ucraineni ei se intrebau unii pe altii "Cuda bratoc! do roboti? " La care celalat raspundea "Do pani Crivoi - adica la doamna scheoapa". Astfel denumirea de Criva sa pastrat pina in zilele noastre.

Acest sat e asezat in lunca Prutului. Prutul invartea candva precum intr-o joaca pietrele a sase mori de apa. Prin anii 1800 Criva avea circa 50 familii. In anul 1831 in satul Criva a izbucnit holera. Tot satul o vara intreaga a trait in bordeie la o distanta de 2 km de sat si sau intors cand boala a disparut.

La moment localitatea are aceeasi populatie ca la inceputul secolului. Agricultura si vitaritul este o sursa importanta de existenta pentru multi criveni, dar latura negatva este ca toate traditiile si obiceiurile lasate de stramosii nostri se pierd de-a lungul anilor.

Culturile principale din sat erau porumbul, graul, orzul, malaiul, hrisca , fasolea, bostanul, cartoful, vita de vie, harbuzul, etc. Din culturile tehnice se cultiva canepa. O alta preocupare a taranilor o constituia carausia (aproape 50% din locuitori erau carutasi). De la Odesa se aducea sare cu carele, iar de la Lipcani se transportau in diferite directii. Prima oloinita, adusa in sat de taranul Nituleac Patrache, dateaza de prin anii 1880. Din timpurile cele mai vechi locuitorii Crivei se ocupau cu apicultura.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles