Amurg violet, Flori de mucigai, Psalmi

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.45

nivel: Liceu

Temele si motivele simboliste din aceasta poezie se identifica usor: oasul parasit, cu plopi singuratici, simboluri de solitudine, sporind sentimentul de insingurare.Prezenta simbolului si a laitmotivului sugereaza muzicalitatea versurilor.

Tema centrala a poeziei prezinta o imagine a orasului cuprins de somnoleta, populat de o lume lenesa, monotoma.Tema poeziei sugereaza starea de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Amurg violet, Flori de mucigai, Psalmi

Temele si motivele simboliste din aceasta poezie se identifica usor: oasul parasit, cu plopi singuratici, simboluri de solitudine, sporind sentimentul de insingurare.Prezenta simbolului si a laitmotivului sugereaza muzicalitatea versurilor.

Tema centrala a poeziei prezinta o imagine a orasului cuprins de somnoleta, populat de o lume lenesa, monotoma.Tema poeziei sugereaza starea de depresie, de halucinatie, simbolizand o imagine vizuala.Prezenta laitmotivului sugereaza principalele teme ale poeziei: oasul cuprins de somnolenta, plopii singuratici.

Ca specie literara, poezia este un pastel, in care se descrie un tablou din natura iar poetul isi exprima in mod direct sentimentele traite in fata tabloului.Poezia este impartita in trei catrene cu rima imbratisata, in fiecare srofa repetandu-se ca un refren doua versuri.

In prima strofa, tabloul prezentat este din doi plopi singuratici, asemanati cu apostoli imbracati in odajdii violete, sugerand singuratatea halucinanta. Acest toblou este pictat in totalitate, cu violet, o culoare inchisa, sumbra, a doliului.Cea de-a doua catrena este o continuare a primeia, prezentand orasul populat de-o lume lenesa, monotoma, creind un peisaj trist. Si acest peisaj are tenta de halucinant datorita culori violet prezenta peste tot.

In ce-a de-a treia secvanta, peisajul urban este inlocuit de o imagine a trecutului, a strabunilor si a voievozilor. Prezenta turnului reprezinta o iesre din lumea inchisa si stramta a orsului. Si aici este prezenta senzatia de halucinant, sugerata de culoarea violet.

Textul bacovian pare a ilustra modul in care subconstientul izbucneste la suprafata, confirmand definitia pe care E. Lovinrscu o dadea simbolismului: "adancirea lirismului in subconstient prin exprimarea pe cale mai mult de sugestie a fondului muzical al sufletului omenesc". Flori de mucigai de Tudor Arghezi

Titlul volumului aminteste de "Les fleurs du mal" ("Florile raului") ale lui Baudelaire, dar ideea sugerata este aceea ca frumosul poate "creste" si din urat, asa cum florile cresc deaAZsupra mucegaiului.
"Flori de mucigai" este o poezie lirica, in care autorul isi exprima, in mod direct, nelinistile generate de actul creatiei. Tema acestei poeme o constituie conditia poetului damnat care-si pierde, in spatiul inchisorii, vechile virtuti de creator.

Primele sapte versuri ale poeziei reconstituie procesul de faurire al altor "cuvinte potrivite", creatie blestemata si inAZtoarsa, prin plasarea atat a stihuitorului cat si a lumii evocate, in universul degradarii umane: "Le-am scris cu unghia pe tenAZcuiala / Pe un parete de firida goala, / Pe intuneric, in sinAZguratate, / Cu puterile neajutate / nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul / Care au lucrat imprejurul / Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan. "

Fostul detinut al inchisorii Vacaresti si-a scris versurile intr-o celula, scrijelindu-le cu unghia pe perete; spatiul intunecat al acesteia constituie prima cauza a damnarii, poetul pierzand aici lumina "rece, fragila, noua, virginala" a inceputurilor, care investea omenirea cu atributele sacrului.

Cateva simboluri religioase (taurul, leul si vulturul) trimit la cei trei evanghelisti (Luca, Marcu si Ioan). Pe acestia iconoAZgrafia crestina ii infatiseaza impreuna cu respectivele simboluri semnificand: jertfa (taurul), domnia lui Iisus (leul) si imaginea sfantului Duh (vulturul). Despuiat de sacralitate in infernul inchisorii (" cu puterile neajutate") poetul devine un damnat.

In aceste conditii, demonul sau interior ii dicteaza versurile blestemate, rod al unui act luciferic: "Sunt stihuri fara an, / stihuri de groapa, / De sete de apa / Si de foame de scrum, / Stihurile de-acum".

Omul care fusese inzestrat cu o "unghie ingereasca" penAZtru a-si fauri opera, o pierde datorita coborarii in iad; chiar lasata sa creasca, aceasta ramasita a sacrului " nu a mai cresAZcut", ori a fost convertita in instrument diavolesc ("sau nu o mai am cunoscut").

Noul "instrument" de creatie este generator de suferinta (" Si ma durea mana ca o ghiara / Neputincioasa sa se stranga"), poetul traind drama imposibilitatii de a mai scrie ca alta data.
Aceasta va conduce la un alt tip de poezie - oglinda a unei creatii inversate (" Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga") in care truda nu este suficienta, iar Logosul nu se mai intrupeaza in vers sacru.

Poezia "Flori de mucigai" deschide, in mod programatic, ciclul cu acelasi titlu, in care Arghezi aplica "estetica uratuAZlui" enuntata in ,, Testament": transformarea a ceea ce este urat in materie artistica.
Elemente ale modernismului:Modernismul fiind o orientare artistica novatoare, opusa traditionalismului, primul dintre elementele sale il constituie sursa de inspiratie: lumea inchisorilor alcatuita dintr-o adeAZvarata fauna umana.

In zugravirea ei, autorul a utilizat categoriile negative ale modernismului: sumbrul, terifiantul, grotescul.
Un alt element il constituie titlul socant, alcatuit printr-o asociere semantica surprinzatoare. Titlul (ca si intregul volum) constituie o aplicare a esteticii uratului.
In aceeasi viziune se inscriu trairile interioare ale poetului (infatisat in ipostaza demonica): damnarea, nelinistea, suferinta.
In sfarsit, viziunea "intoarsa" asupra creatiei poetice este tot un element modernist.

TUDOR ARGHEZI - PSALMI
Una din laturile dominante ale poeziei argheziene sta sub semnul cautarilor filozofico-religioase. Ca toti marii poeti ai lumii, Arghezi a fost rascolit de-alungul intregii sale vieti de o serie de probleme fundamentale pentru cunoasterea rostului omului pe pamant, a inceputurilor existentei acestuia in univers, a perspectivelor care i se deschid a mortii care pune capat zbaterilor lui continui pentru infrumusetarea vietii pe care vrea s-o cladeasca urmasii sai.

Pana sa ajunga la cunoasterea si insusirea filozofiei materialist-stiintifice clarificatoare, poetul s-a razboit cu fantomele Divinitatii si mortii, ale vietii viitoare - intr-o lupta piept la piept dramatica si indarjita al carei rod literar il constituie unele dintre cele mai stralucitoare creatii poetice argheziene.

Ispita cunoasterii, setea devoranta, biciuitoare de-a strapunge cu mintea necunoscutul, care, pe aceeasi masura cu care poetul se apropia de el, parea a se departa de mijloacele de patrundere si de intelegere ale lui, sta la baza unei mari parti din opera de pana la Eliberare a scriitorului.

Motivul cautarii Divinitatii, prezent in poezia argheziana inca de la primele debuturi ale poetului, devine in Psalmi o obsesie tiranica, infrigurata cautare care se prelungeste pana in Stihuri de seara si Hore si in multe alte poezii si scrieri in proza ale poetului.

Aceasta drama a cautarilor obsedante capata in versurile din Psalmi o deosebita forta a expresiei lirice. Psalmii arghezieni sunt monologuri ale celui - care - glasuieste-n pustiu. Monologul nu ajunge niciodata sa devina dialog.

In psalmii arghezieni surprindem mai degraba ecouri ale Vechiului decat ale Noului Testament. Poetul e un emul al acelor mitic-arhaici homines religiosi care s-au luat la harta cu Domnul lor, l-au infruntat, au violentat cerul, s-au luptat cu ingerul. Tonul sau, in genere, este acela al unui Iov, barbatul care nu cedeaza, nu accepta nici un compromis, nici resemnare, care se-afirma pe sine in fata unui Iehova pierdut in tenebre si tacere.

Cuvantul sau este starnit chiar in Tacerea absoluta careia i se adreseaza si in care se aude pierind.Psalmul I. - "As putea vecia cu tovarasie" este revolta lui Arghezi impotriva Tatalui, al lui Dumnezeu cel vechi care s-a retras, s-a ascuns si parasit omul. Acesta e singur cu puterile sale. El este noul Prometeu; el creeaza lumea. Arta purcede din el si in aceasta ipostaza de creare a unei lumi noi, de depasire a conditiei creaturale, el sfideaza divinitatea, luand vecia drept complice.

Arta are posibilitati nelimitate si prin ea poetul se identifica ca divinitatea. In final poetul isi doreste pierirea dar numai in ipoteza in care are loc pierirea lui Dumnezeu in el.Psalmul II. - "Sunt vinovat ca am ravnit" este lupta poetului cu Divinitatea, incercarea sa de a-l rasturna. Finalul poeziei: "Ti-am auzit cuvantul, zicand ca nu se poate", este intr-un fel un raspuns, exprima o interdictie declarata; neaga nu numai jindul omului dupa bunurile lumii acesteia, ci si insasi ravna poetului de a-si apropia Cuvantul.

Revolta din Psalm I inseamna sfiderea Creatorului, asumarea orgolioasa a demnitatilor acestuia. "Marele Pacatos" din Psalm II nu e artistul manat de "o nelinistita patima cereasca" ci faptura aventuroasa a riscurilor extreme, razvratitul, care incearca imposibilul.

In Psalmul III. "Tare sunt singur, Doamne, si piezis!" poetul se simte insingurat si parasit. Dumnezeu ascuns, mut, inexistent il condamna la singuratate, impotriva careia se revolta cerand din partea Divinitatii un semn care sa-i indemne pasii.

Daca in primii trei Psalmi, poetul se razvratea impotriva divinitatii in Psalm IV "Ruga mea e fara cuvinte" poetul ne prezinta confruntarea sa cu Logosul, cu Dumnezeu - cuvantul. Chemarea sa (dubla; ca profet si poet) este condamnarea sa. Toate ambivalentele, ambiguitatile si paradoxurile naturii sale isi au sorgintea in aceasta criza originara a Cuvantului. Psalm IV este expresia unei disperari a cugetului, privind existenta insasi a eului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles