Ambiguitatea semnificatiei adevarului

1x punct

categorie: Filosofie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Din punct de vedere gnoseologic, problema Adevarului se leaga in mod direct de problema limitelor cunoasterii (ce este posibil sa stiu, cum ar spune Kant). Din toate aceste perspective, dar si din domenii conexe filosofiei, ca si din stiinta, voi alege sa discut, in limitele acestui eseu, despre relativitatea cunoasterii raportate la Adevar, dar si despre lipsa de fundament a vreunei teorii despre[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ambiguitatea semnificatiei adevarului

Din punct de vedere gnoseologic, problema Adevarului se leaga in mod direct de problema limitelor cunoasterii (ce este posibil sa stiu, cum ar spune Kant). Din toate aceste perspective, dar si din domenii conexe filosofiei, ca si din stiinta, voi alege sa discut, in limitele acestui eseu, despre relativitatea cunoasterii raportate la Adevar, dar si despre lipsa de fundament a vreunei teorii despre cunoasterea absoluta. Ceea ce vreau sa argumentez este ca o astfel de cunoastere nu exista, iar despre obiectele cunoasterii absolute nu putem vorbi decat in termeni antinomici si paradoxali, fie ca facem filosofie fie ca ne raportam la stiinte.

Adevarul, in acceptia obisnuita, reprezinta o reflectie a realitatii, determinarea starii prezente sau anterioare a unui lucru. Opinia unanim acceptata prezinta astfel adevarul ca un acord fix, determinat, intre intelect si realitatea semnificanta. "Intelectul uman - afirma, pe urmele lui Aristotel, teologul Toma d'Aquino - este masurat de lucruri". Daca ne-am orienta dupa acceptia stiintifico-filosofica, termenul de adevar semnifica mai multe forte care actioneaza diferit, unele dintre ele chiar antagonice.
Aceste antagonisme, sesizate inca din Antichitate de un Heraclit si teoretizate, prin altii, de Hegel sau Stephane Lupasco sunt prezente atat in structura energetica a Universului, cat si in interiorul judecatilor logice:

Ca realitate psihologica, "adevarurile" sunt perceptii subiective asupra realitatii. De exemplu, un daltonist nu distinge rosul de verde, iar pentru el nu exista desenata cifra 10 cu pixul rosu pe foaie verde. Inexistenta cifrei este, pentru daltonist, un adevar la fel de evident ca si vederea policromica a numarului in perceptia unui om cu vederea normala.In plus, multe dintre modurile de perceptie si senzatie ale realitatii - asa numitele "adevaruri elementare" (common trues) nu tin seama doar de calitatile perceptive sau de inzestrarile biologice ale fiecarui individ in parte, ci si de personalitatea, educatia primita, experienta de viata, gusturile personale.

De exemplu, unii oameni pot aprecia o pictura ca fiind impresionanta, expresiva, altii, dimpotriva, o privesc cu un ochi critic si o considera lipsita de valoare, "urata". Toate aceste pareri conduc la contradictii si la serii de antinomii, la fel cum in filosofie opiniile formate in diferite scoli se contrazic unele pe altele.2
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.