Alexandru macedonski (teoretician al simbolismului)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.27

nivel: Liceu

     Primele idei care prefigureaza simbolismul la români si care încearca sa-l teoretizeze apar odata cu Macedonski si sunt puse în circulatie prin revista poetului, "Literatorul". Chiar înainte de reconstituirea simbolismului ca scoala, în Franta, apar în aceasta revista, înca din primul ei au de existenta, 1880, articole de directiva, în care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel M[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Alexandru macedonski (teoretician al simbolismului)

     Primele idei care prefigureaza simbolismul la români si care încearca sa-l teoretizeze apar odata cu Macedonski si sunt puse în circulatie prin revista poetului, "Literatorul". Chiar înainte de reconstituirea simbolismului ca scoala, în Franta, apar în aceasta revista, înca din primul ei au de existenta, 1880, articole de directiva, în care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel Macedonski avea sa-si revendice mai târziu, în 1889, printr-un articol intitulat "În pragul secolului", merite de pionier al simbolismului pe plan european. "Belgienii, si se poate zice aceasta cu mândrie si despre mii din români - scrie el - daca n-au fost tocmai ei precursorii miscarii, au avut meritul de a fi întrevazut din vreme întinderea stralucita ce se deschidea glorioasa dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin si altii înca - cei patru întâi citati, astazi deja ilustri - au avut onoarea, împreuna cu mine, sa ia parte acum 12 ani, la miscarea provocata din Liege de revista "La Wallonie", al carei energic si valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distinsii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene "Mercure de France". De altfel în numarul din august 1886, Macedonski publicase, într-adevar, patru poezii în limba franceza: Volupté, Hystérie, Haine, Guzla.

      Înca în 1880 aparuse în literatorul articolul intitulat "Despre logica poeziei", în care erau formulate idei ce anticipau anumite judecati ale lui Mallarmé. Nu numai ca se faceau apropieri între poezie si muzica, dar se releva si deosebirea de structura dintre poezie si proza. Poezia - accentua Macedonski - îsi are logica ei particulara, deosebita de logica prozei: "logica poeziei e, daca ne putem exprima astfel, nelogica la modul sublim". Întrucât tot ce nu e logic e absurd, "logica poeziei e, prin urmare, însusi absurdul".

      Un adevarat manifest presimbolist, aparut în "Literatorul" din 15 iunie 1892, este articolul lui Macedonski - Poezia viitorului. Prin simbolism - se spune în articol - ca si prin ins-trumentalism care e "tot un simbolism, cu deosebire ca sunetele joaca în instrumentalism locul imaginilor", poezia "si-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj în care se simte în largul ei...".

      Dupa parerea poetului "simbolismul unit cu instrumentalismul" este, ca si wagnerismul, "ultimul cuvânt al geniului omenesc".

      Puncte de vedere presimboliste contin si alte articole publicate de Macedonski în "Lite-ratorul", ca Despre poezie sau Despre poema 1881, în care poetul pledeaza pentru concentrare si sinteza lirica, pentru poezia care sa adune în ea, imprevizibil, miscari sufletesti contrastante.

      Teoretizând simbolismul, Macedonski a înteles sa-l si promoveze staruitor în literatura româna. În numele acestui curent, directorul "Literatorului" a încurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia româneasca de pâna atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism tot ce putea impresiona prin neobisnuit si bizar. El însusi s-a exersat în compuneri alcatuite dupa ultima moda parisiana, menite sa revolutioneze lirica. Dupa modelul lui Rollinat, din care a si tradus, Macedonski a afisat uneori preferinte morbide pentru macabru ca în Vaporul mortii de exemplu. Dar pasiunea lui cea mare a fost instrumentalismul, poetul propunându-si sa creeze efecte lirice prin pure combinatii de imagini si sunete ca în Rimele cânta pe harpa si Guzla; unele dintre aceste poezii ca: "Înmormântarea si toate sunetele clopotului" sau "Lupta si toate sunetele ei", aparând în volumul Poezii din 1881, chiar înainte de întemeierea, la Paris, a scolii lui René Ghil.

      Dupa exemplul lui Mallarmé, Macedonski acorda o importanta speciala aspectului grafic al scrierilor sale, mergând pâna acolo încât, în manuscisul romanului sau Thalassa, a încercat sa sugereze sentimentele nu numai printr-o anumita asezare a cuvintelor în pagina, dar si prin înterbuintarea unor cerneluri de culoare diferita, textul înfatisându-se, în felul acesta, policrom, ca într-un amuzant joc de copii.

      Pe aceasta linie au mers câteodata si unii dintre frecventatorii cenaclului si colaboratorii asisderi al "Literatorului", ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, viitorul Tudor Arghezi, care a publicat în suplimentul literar al ziarului "Liga ortodoxa" unele poezii debiteare instrumentalismului, pe care însa apoi marele poet si le-a renegat.

      Daca Macedonski este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare si un poet simbolist? Unii i-au contestat cu violenta aceasta calitate. Altii au acceptat-o cel putin partial, influentati poate de Macedonski însusi care s-a proclamat singur si cu ostentatie simbolista pentru o perioada scurta.

      Desigur, în structura cea mai intima a spiritului sau, poetul nu este un simbolist. El ramâne în mod fundamental un romantic de formatie pasoptista, euforic, exuberant, vitalist. Desi în poezia lui apar unele simboluri, poetul are grija ca, aproape de fiecare data, sa le explice, sa le împrastie înreaga aura enigmatica, sa le distruga inefabilul atât de caracteristic poeziei simboliste, asa cum procedeaza, de exemplu, si în Noaptea de decembrie. Dar nu e mai putin adevarat ca în poezia macedonskiana apar si primii germenii notabili de simbolism românesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate în literatura româna.

      Poetul, citadin romantic, se simte, fara îndoiala, atras de unele idei si motive poetice simboliste (suferinta, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, neîncrederea, revolta, dispretul, soarta femeii în societatea burgheza, evadarea în vis, orientul, erotica etc.), desi simbolistica propriu-zisa ramâne aproape întotdeauna la suprafata. Macedonski este un mare poet predominant romantic, în a carui opera poetica au lasat urme si unele elemente simboliste, fara a-i modifica sau altera adevarata substanta, alaturi de elemente si motive naturaliste si parnasiene.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles