Alexandru macedonski - noapte de decemvrie (prezentare)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.62

nivel: Liceu

     Poemul Noapte de decemvrie a fost scris la 27 decembrie 1901 si a fost inclus în ciclul de poezii Flori sacre. A aparut initial în revista macedonskiana "Torta morala", în anul 1902. Poetul creeaza Noaptea de decemvrie pornind de la o legenda în proza Meka si Meka scrisa si publicata de el în ziarul lui C. A. Rosetti, "Românul" din 13 ianuarie 1890. Macedonski manifestase si pâna atunci predi[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Alexandru macedonski - noapte de decemvrie (prezentare)

     Poemul Noapte de decemvrie a fost scris la 27 decembrie 1901 si a fost inclus în ciclul de poezii Flori sacre. A aparut initial în revista macedonskiana "Torta morala", în anul 1902. Poetul creeaza Noaptea de decemvrie pornind de la o legenda în proza Meka si Meka scrisa si publicata de el în ziarul lui C. A. Rosetti, "Românul" din 13 ianuarie 1890. Macedonski manifestase si pâna atunci predilectie pentru exoticul oriental, ilustrat atât de frecvent în multe din ciclurile sale de versuri de la Excelsior pâna la Poema rondelurilor. Aceasta tendinta catre exoticul oriental venea din contactul cu poezia franceza, îndeosebi cu cea parnasiana si simbolista.

      Meka si Meka contine o parabola dictata de inspiratia "cu limba de foc" într-o noapte de decembrie, cu ger si zapada, a unui poet sarac si în dezacord cu lumea guvernata de vanitate si aur. Scrierea în proza valorifica o legenda orientata în care Mahomet Ben Hassan - Ben Ali lasa cu limba de moarte fiului sau Ali recomandarea de a nu se abate niciodata în viata de la calea cea dreapta. Îl sfatuieste, totodata, sa se duca, asa cum trebuie sa faca orice credincios musulman, la cetatea sfânta Meka, pentru a putea obtine astfel iertarea pacatelor. Ascultând de îndemnul parintelui sau Ali porneste în pelerinaj la Meka, însotit de un mare convoi de camile si servitori, cu multe provizii de drum, hotarât sa strabata pustiul arab pe drumul cel drept. În acelasi timp, spre aceeasi tinta porneste si Pocitan-Ben-Pehlivan, un cersetor respingator la înfatisare. Desi este invitat de Ali sa mearga în fastnosul sau convoi, Pocitan refuza, alegând, spre a ajunge la Meka, niste cai ocolite dar mai usor de strabatut. Ali îsi continua însa drumul prin pustiu; dar marile dificultati ale calatoriei nu pot fi învinse si convoiul piere, oamenii si camilele murind rând pe rând, pâna când emirul, sleit de puteri si ramas singur, moare si el, înainte de a-si fi putut vedea visul cu ochii, caci imaginea Mekai ramâne o iluzie înselatoare ca fata morgana. În schimb, hidosul Pocitan-Ben-Pehlivan ajunge la cetatea sfânta. În timp ce emirul trece pragul "Mekai ceresti", Pocitan trece pragul "Mekai pamântesti" si de aici si titlul poemei în proza Meka si Meka.

      Dupa 11 ani, Macedonski revine asupra subiectului si, decantând în materia parabolei în "Românul" noi întelesuri simbolice, da nastere celei mai valoroase dintre Noptile sale.

      Din aceasta parabola, poetul a dezvoltat în magistralul sau poem ideea fundamentala a statorniciei credintei într-un ideal, al caii drepte, neabatute a omului superior hotarât sa înfrânga toate piedicile care i-ar sta în cale. În viziunea unei cetati care-si îndeparteaza zidurile dinaintea emirului dornic de a ajunge la ea, vedem tragedia idealului în veci neatins. Poezia simbolizeaza drama geniului, asemenea Luceafarului eminescian, într-o evocare de elevata înflacarare, reprezentativa pentru întreaga conceptie a poetului si, poate si mai mult, pentru drama propriei sale existente, fascinata de vis, himera si ideal, irealizabil ca orice absolut. Cu alte mijloace, cei doi poeti înruditi pâna la un punct si prin substanta esteticii romantice, diferentiaza, fiecare în felul sau, etica omului de geniu de cea a oamenilor de rând. Emirul alergând de-a lungul imensitatii desertului arab este simbolul foarte limpede al sufletului omenesc însetat de absolut, atras de "o sfânta cetate a idealului", care în poemul macedonskian este Meka.

      Structura poemului se organizeaza în functie de aceste continuturi, pe trei

momente principale sau, altfel spus, pe doua parti legate între ele de motivul inspiratiei. În aceasta poezie, poetul surprinde deopotriva, prin alternarea continua a planului real cu cel fantastic si tendinta sociala, protestatara, provocata de soarta tragica a geniului în societatea care, nepasatoare, îl lasa pe poet sa moara în mizerie. Revenind la structura poemului distingem urmatoarele momente:

     1.) Imaginea creatorului înfatisat în context social la modul simbolic (versurile 1-28). Mediul ambiant si natural îi este ostil poetului. Este o realitate neconvenabila acestuia si de aici nevoia de a o converti în una convenabila: "Pustie si alba e camera moarta / Si focul sub vatra se stinge scrumit / Poetul, alaturi, trasnit sta de soarta / Cu nici o scânteie în ochiu-adormit / Iar geniu-i mare e-aproape un mit / Si nici o scânteie în ochiu-adormit";

     2.) Motivul inspiratiei (versurile 29-39) - parte în care poetul îsi cauta conditia lui de artist în "flacara vie" a inspiratiei: "Dar scrumul sub vatra, deodata, clipeste / Pe ziduri, alearga albastre naluci / O flacara vie pe cos izbucneste / Se urca, palpita, trosneste, vorbeste / - Arhanghel de aur cu tine ce-aduci? / Si flacara spune: "Aduc inspirarea / Asculta si cânta, si tânar refii." Astfel se realizeaza saltul din cotidian în fantastic, din material în spiritual, dintr-o realitate într-o alta, transfigurata artistic, închipuita de energia sufleteasca a poetului. Cititorul patrunde pe nesimtite pe aceasta poarta, fiind întâmpinat de imaginea mirifica a Bagdadului, în care poetul e însusi emirul stralucitului oras al lumii orientale. Sub raport stilistic, simbolul devine figura poetica centrata în primele doua parti pentru a zugravi datele materiale ale conditiei poetului în relatia lui cu societatea. Câmpia "pustie si alba", "camera moarta", "viscolu-albastru", "ochiu-otelit al lumii", "lupii groaznici" ce s-aud "Cum latra, cum urla, cum urca / Un tremol sinistru" sunt toate simboluri ale acestei conditii damnate a artistului.

     3.) Lupta pentru atingerea absolutului, prezentata în chip alegoric-simbolic (versurile 40-227). Parte a treia dobândeste o mai pronuntata tenta epica. Un sir de momente înfatiseaza succesiv pe bogatul emir în diferite ipostaze ale evolutiei sale simbolice:

     a) Mirajul cetatii preasfinte, Meka, devine pentru printul "rozului Bagdad" o adevarata obsesie.

     b) Despartindu-se de "roza idila" a Bagdadului, emirul întâlneste pe drumetul "zdrentaros si pocit", de care apoi se desparte, fiecare urmându-si drumul sau simbolic. c) Printul, strabate drumul drept, sacrificându-si caravana si servitorii, ajungând el însusi la capatul puterilor.

     d) Din amorteala disperarii îl scoate viziunea înselatoare a Mekai.

     e.) În timp ce Meka îmbraca haina fetei morgana, emirul vede intrând pe sub portalurile Sale, cersetorul zdrentos.

     f.) Emirul moare sub "jarul pustiei". În finalul poemului, Macedonski descifreaza definitiv simbolurile poemei, dovedindu-se adeptul doctrinei estetice a romanticilor:

     "Dar luna cea rece, s-acea dusmanie

     De lupi care urla - S-acea saracie

     Ce-aluneca zilnic spre ultima treapta

     Sunt toate pustia din calea cea dreapta,

     S-acea izolare, S-acea dezolare,

     Sunt Meka cereasca, sunt Meka cea mare".

      Prin tema, ideologie si simbolistica, poetul e romantic; prin vraja muzicala a textului, prin cultul pietrelor pretioase, prin predilectia nuantei cromatice, Macedonski e simbolist. Astfel dupa ce exercitiile sterile ale instrumentalist - simbolismului se consumasera, poetul realiza în Noapte de decemvrie o stralucita sinteza între traditia romantica si elementele novatoare ale simbolismului.

      Versificatia: metafore, epitete, epitete ornante, plasticizate sau cromatice, metonimia (55), sinecdoca (vers. 58-62), repetitia unui cuvânt cheie (112-114; 129-130; 198-209) sau cuvinte ce apartin aceluiasi câmp semantic: rapeste, cheama, cere, folosirea refrenului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.