Alexandru cel mare

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.66

nivel: Gimnaziu

Lucrarea este cea mai documentată și mai corecta istorie a lui Alexandru Macedon, în prefața căreia autorul a subliniat că va consemna cu vrednicie doar ceea ce concordă din cele scrise de Ptolemaios, urmaș regal al lui Alexandru și Aristobulos – istoricul expediției; totodată el menționa în continuare, că atunci când apar neconcordante, alege versiunea care pare cea mai verosimilă, luân[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Alexandru cel mare

Lucrarea este cea mai documentată și mai corecta istorie a lui Alexandru Macedon, în prefața căreia autorul a subliniat că va consemna cu vrednicie doar ceea ce concordă din cele scrise de Ptolemaios, urmaș regal al lui Alexandru și Aristobulos – istoricul expediției; totodată el menționa în continuare, că atunci când apar neconcordante, alege versiunea care pare cea mai verosimilă, luând desigur în discuție și alte informații furnizate de alți autori, precum și pasaje din jurnalul de zi al expediției greco-macedonene.

Arrianus a consemnat în continuare orientarea filopersană a lui Alexandru, citând ca argumente în acest sens asumarea titlului de succesor al Ahemenizilor, dorința de a răzbuna moartea lui Dareios, adoptarea portului persan, adoptarea ritualului îngenuncherii și tendința spre divinizare, căsătoriile mixte sau recrutarea celor 30 000 de mii de tineri iranieni desemnați de el sub titlul urmașii mei. Aceasta tendința de orientalizare a generat o opoziție puternica si mare nemulțumire în rândul armatei macedonene.

Alexandru moștenise de la tatăl său Filip, misiunea de conducător al grecilor împotriva perșilor, conform ligii de la Delos. Aceștia se luptau pentru Elada și scopul era acela de alipire a Asiei la lumea grecească, nicidecum de fuzionare cu lumea orientala.

Încercarea de a adopta ritualul de prosternare în fața regelui i-a nemulțumit profund pe macedoneni si pe greci, acesta fiind considerat un sacrilegiu, pentru că era un atribut de cinstire cuvenit numai zeilor . Chiar descendența sa din Hercules era invocata ca un contraargument în acest sens, căci se știa că eroul nu fusese divinizat în timpul vieții. Motivele de nemulțumire ale grecilor decurgeau în mod expres din faptul că , ei se considerau cei mai liberi dintre oameni, popor care își alegea conducătorii, învățat cu democrația, chiar daca aceasta avea limitele ei. De aceea ei calificau prosternarea în fata unui om , orice merite ar fi avut el, drept un gest rușinos. Grecii ar fi fost probabil de acord ca Alexandru să păstreze această practică umilitoare numai pentru macedoneni, făcând astfel o distincție etnică și socială semnificativă.

Obiceiul considerat înjositor al prosternării, îl moșteniseră desigur persanii de la Cyrus , fiul lui Cambise, primul om căruia oamenii i s-ar fi închinat în calitatea supremă de zeu. Inițial Alexandru a încercat să tatoneze reacția supușilor privind introducerea acestei practici, propunând o variantă ușor atenuată și disimulată, ca îngenuncherea să se facă spre altarul în care ardea flacăra sfântă, simbol al veșnicei puteri moștenite de la Ahemenizi.

O îndepărtare de la tradițiile proprii era considerată de cei din anturajul împăratului și colaborarea cu șefii locali iranieni, care, după ce făceau dovada fidelității față de rege, erau numiți satrapi. Păstrarea vechilor structuri și promovarea membrilor aristocrației iraniene locale, deși făcuta cu prudența, nu era văzuta cu ochi buni de către membrii armatei sale. La fel inițiativa recrutării celor 30 000 de mii de tineri, instruiți și îmbrăcați după model macedonean, creea motive de nemulțumire. Alexandru dorea sa-i integreze în falangă pe acei tineri și să-i inițieze totodată în cultura greaca, dar macedonenii si grecii din armata sa, vedeau în aceasta o încercare a sa de a nu mai depinde nemijlocit de ajutorul lor.

Episodul celor 10 000 de casatorii mixte de la Susa a fost un alt motiv de nemulțumire pentru armată, deși li s-a făcut o mare cinste participanților prin faptul că ceremoniile s-au desfășurat în același timp cu oficierea căsătoriei împăratului .

Alexandru s-a casatorit cu Barsine fiica lui Dareios si cu Parysatis fiica lui Ochos, iar pe cealaltă fiica a lui Dareios, Drypetis, cumnata sa, i-a dat-o de soție lui Hephaistion pentru a se înrudi cu el. La fel alți comandanți din armata sa, au primit drept soții, fiice ale aristocraților locali. Ceremoniile au avut loc după ritualul persan, onorând astfel populația cucerită și pe urmașele regelui Dareios, al cărui moștenitor se proclamase si pe care l-a onorat cu funeralii regești.

De altfel, neplăcut impresionat de felul în care Bessos l-a trădat și l-a ucis pe regele său Dareios, Alexandru a dus o adevărată campanie de prindere și pedepsire a acestuia. Modul în care a fost pedepsit Bessos , prin tăierea nasului și a urechilor înainte de a fi executat, în fața demnitarilor la Ecbatana este barbar, semn ca se lăsase furat de ideea de grandoare și de modul de viață al regilor barbari care făceau distincție clară între ei și supușii lor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles